Cum se bâlbâie statul de cinci ani în privinţa acţiunilor pe care le mai are la Romtelecom
0
La doi ani după ce oficialii statului au agreat propunerea de fuziune a Romtelecom cu operatorul mobil Cosmote, autorităţile schimbă încă o dată direcţia şi mizează iarăşi pe vânzarea celor 45,99% de la Romtelecom.
În plină criză, în noiembrie 2010, autorităţile române au anunţat că doresc vânzarea sau listarea acţiunilor pe care le mai deţin la Romtelecom. Primii vizaţi au fost grecii de la OTE, care deţin deja 54,01% şi cărora statul dorea să le paseze restul de titluri, a doua opţiune fiind listarea pe bursă.
Valerian Vreme, ministrul Comunicaţiilor, cerea grupului elen să vină cu o ofertă de preţ până la finele anului. Statul vroia atunci un miliard de euro pe acţiunile de la Romtelecom. Dar concernul avea în acel moment propriile probleme din cauza situaţiei din Grecia şi era cam strâmtorat cu banii. Mai mult, grupul Deutsche Telekom, care controlează OTE, se confrunta la rândul său cu proprii acţionari, nemulţumiţi.
Uite fuziunea, nu e fuziunea
În data de 18 mai 2011, delegaţia OTE-Deutsche Telekom a părăsit Ministerul Telecomunicaţiilor fără să ofere ceva. Valerian Vreme spunea că partea elenă nu a prezentat o ofertă, dar a menţionat că poate veni cu o propunere de fuziune a Romtelecom şi Cosmote.
Ideea era simplă: Cosmote România este deţinută oricum în proporţie de 30% de Romtelecom, iar Cosmote Group deţine restul. Fuziunea dintre cele două entităţi ar fi dus la o fluentizare a operaţiunilor, din moment ce ar fi produs o companie cu activităţi de la furnizarea de telefonie fixă şi mobilă până la servicii de cablu şi internet.
Tot în acel moment, Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC) a criticat măsura, pe motiv că statul ar ieşi păgubit din fuziune, din moment ce participaţia la noua societate i se va reduce, iar sumele de bani obţinute ar fi mai mici, pe considerentul că în acel moment Cosmote era pe pierderi.
Pe de altă parte, oficialii OTE şi ai Deutsche Telekom au continuat planul legat de fuziune. Nu mai departe de luna iunie a acestui an, Nikolai Beckers, noul director general al Romtelecom şi Cosmote România, declara că fuziunea dintre Romtelecom şi Cosmote este la început.
„În opinia mea, logica economică a fuziunii celor două companii este evidentă. Am discutat despre convergenţa serviciilor fix-mobil, care acum vine de la doi operatori. Este normal să le unim şi juridic, nu numai operaţional, pentru a avea un proces de business fluent, fără nicio întrerupere. Este mai bine cu o singură factură, un singur call-center, o singură reţea de magazine, un marketing unitar”, afirma el.
Beckers mai spunea că ambii acţionari implicaţi în fuziune, atât OTE, respectiv Deutsche Telekom, cât şi statul român vor vedea că fuziunea va aduce plus-valoare şi speră că procesul se va încheia cât mai curând.
Fuziunea ar fi creat cel mai mare operator telecom din România după venituri.
Şi totuşi se vinde
Numai că Guvernul a decis în 24 iulie că, totuşi, îşi va vinde acţiunile la Romtelecom. Acum, hotărârea care prevede reluarea finalizării procesului de vânzare a pachetului minoritar la Romtelecom a fost publicată în Monitorul Oficial.
Conform documentului, ministerul de resort va angaja un consultant specializat, bancă de investiţii sau consultant juridic, care să aibă capacitatea de a presta şi servicii financiare pe piaţa de capital.
În vederea organizării procesului de selecţie, evaluării ofertelor consultanţilor şi selectării consultantului se va constitui o comisie de evaluare şi selectare a consultantului.
Indemnizaţia membrilor comisiei, inclusiv a preşedintelui acesteia, va fi în cuantum de maximum 2.500 lei/lună, iar cheltuielile vor fi suportate de Ministerul Societăţii Informaţionale.
Potrivit instituţiei, finalizarea procesului de privatizare este considerată oportună în contextul economic actual şi al profitabilităţii companiei care, în anul 2012, a înregistrat un profit de 312,634 milioane lei la o cifră de afaceri de 2,729 miliarde lei.
Acţiunea de finalizare a procesului de privatizare a Romtelecom a demarat iniţial în anul 2005, trei ani mai târziu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale reluând acţiunile.
Acum, fuziunea rămâne cel mai probabil suspendată până când are loc vânzarea acţiunilor statului. În mod normal, tot OTE este prima companie ce ar trebui să fie interesată, deoarece un acţionar minoritar cu asemenea pachet sau o listare pe bursă poate duce la blocarea totală a proiectului de combinare a celor două societăţi.
Se încarcă comentariile...
