O carte despre "Visul spulberat al armenilor. 1915"

O carte despre

Visul  spulberat al armenilor

Joi, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, a avut loc lansarea cărţii "Visul spulberat al armenilor. 1915" a politologului francez Gaidz Minassian, recent publicată în colecţia Istorie a editurii, în traducerea Elenei Bulai. Evenimentul a avut loc în prezenţa lui Hamlet Gasparian, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Armenia.

Volumul a fost prezentat de Cătălin Avramescu, doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti şi docent al Universităţii din Helsinki, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, unde predă cursuri de istorie a gândirii politice,  Oana Valentina Suciu, sociolog, doctor în sociologie politică al Universităţii din Bucureşti, lector a Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, unde predă sociologie politică şi diplomaţie culturală, Mihai Chioveanu, istoric, doctor al Universităţii „Ioan Cuza“ din Iaşi, specialist în istoria Holocaustului şi a Genocidului, Bedros Horasangian, analist politic. Dezbaterea a fost moderată de Gabriela Maaz, director de promovare al Editurii Humanitas.

„Pentru a comemora genocidul armean, Gaidz Minassian, specialist în istoria Armeniei şi Caucazului, profesor la Sciences-Po şi jurnalist la Le Monde, a reconstituit, în Visul spulberat al armenilor, aventura unui grup de tineri revoluţionari armeni fascinaţi de modelul francez al Luminilor şi hotărâţi să lupte pentru propriile drepturi, pentru recunoaşterea identităţii lor în cadrul Imperiului Otoman, precum şi pentru emanciparea şi egalitatea tuturor popoarelor. Proiect ambiţios, care pleacă de la mobilizarea politică tradiţională şi paşnică şi sfârşeşte în radicalizarea armată, ba chiar în terorismul anarhist. Liderul lor emblematic se numea Christapor Mikaelian, unul dintre fondatorii FRA (Federaţia Revoluţionară Armeană).

O parte dintre ei vor cunoaşte un destin tragic şi vor fi capturaţi de la primele arestări ale armenilor din Constantinopol, în aprilie 1915, care marchează începutul a trei ani de silnicii...“ (Jean-Claude PERRIER, L’Orient Littéraire)

„Armenii au fost masacraţi după nişte metode barbare care ţin de secolul al XIX-lea, în numele unui program de modernizare a societăţilor destinat să introducă Europa şi Turcia în secolul XX. Poate că a venit timpul pentru comunitatea internaţională să le aducă un omagiu şi să facă dreptate la începutul acestui secol XXI, pentru ca toţi aceşti «sacrificaţi» ai patriei (Yerkir) să poată dormi în pace şi devotamentul lor să fie în sfârşit recunoscut de Istorie sau să capete un sens în dezvoltarea umanităţii. Atâta timp cât lumea, şi în primul rând Turcia, nu recunoaşte genocidul din 1915 – această crimă care leagă o ramură a omenirii de pământul său –, Yerkirul nu-şi va relua Istoria. Până atunci, armenii trebuie să se străduiască să iasă din imaginar şi să facă din Yerkir nu un loc memorial intangibil, ci un spaţiu real. Astfel, în loc să se blocheze într-o postură de victimă care nu se mai justifică – fiindcă e sterilă şi fără efect –, această revenire la real îi invită pe armeni să înscrie sacrificiul acestor generaţii de combatanţi şi de intelectuali pe lista universală a popoarelor care luptă pentru Libertate.“ (Gaidz Minassian) 

Gaidz Minassian
Visul spulberat al armenilor. 1915

Traducere din franceză de Elena Bulai
Humanitas 2017

FRAGMENT

Ce se ştie astăzi despre toate aceste visuri spulberate în primul genocid din secolul XX? Ce rămâne din dorinţa lor de a schimba viaţa? Ce se ştie despre bărbaţii şi femeile care, la chemarea sirenelor libertăţii, au vrut să îmbarce poporul armean într- o nouă comuniune de destin spre o lume unde fiecare să- şi găsească locul? Noua Armenie, cum şi-au imaginat-o ei! Pentru poetul Raffi (1835–1888), era oaza de pace, sinonimă cu fericirea, cu prosperitatea, cu reuşita şi bucuria, la care visează eroul Vartan, în romanul său Nebunul. Genocidul din 1915, sfârşitul Primei Republici a Armeniei, în 1920, şi îngroparea Chestiunii Armene, prin Tratatul de la Lausannedin 1923, au distrus toate visurile armene pe altarul modernităţii. Istoria a spulberat aspiraţiile acestui popor, dar mesagerii lor n-au murit niciodată în conştiinţa naţională. Istoria a
fost crudă cu ei, dar memoria, mai generoasă, a întreţinut amintirea celor care au scris aceste pagini eroice cu cerneala roşie a sângelui lor, neîncetând să-i omagieze.

În acelaşi timp, şi memoria poate să slăbească, uneori chiar să ne păcălească perfid, atunci când face din aceşti combatanţi nişte statui încremenite. Lucrările în limba armeană consacrate acestei epopei revoluţionare sunt pline cu imagini ale acestor intelectuali şi fedaini tot atât de imobili pe cât sunt de necunoscuţi de majoritatea armenilor. Şi totuşi, fotografiile vorbesc
de la sine. Ele arată iubire şi melancolie, putere şi tristeţe…

Această carte este o invitaţie la revizuirea paginilor acestui trecut revoluţionar şi la revigorarea dezbaterilor ce i-au divizat uneori pe intelectuali, precum şi a celor despre rivalităţile strategice dintre fedaini. O invitaţie şi la înţelegerea mizelor actuale ale Chestiunii Armene.
Fiica cea mică a vechii Chestiuni Orientale, Chestiunea Armeană a traversat istoria Imperiilor Otoman şi Rus timp de aproape cincizeci de ani. Din 1878 până în 1923, armenii au trăit în ritmul tratatelor şi şi-au pus toate speranţele în renaşterea unei Armenii suverane. În aceste cinci decenii, armenii au trecut de la efervescenţă la dezamăgire, de la idealism naţional la umilire colectivă. Lucrarea aceasta povesteşte odiseea revoluţiei în germene, care se spune că a ajuns, într-o zi, să fie cunoscută de armeni prin vulturul mesager al ştirilor din Yerkir:
Deja deasupra crestelor îndepărtate,
Nori negri fără încetare se adună…

GAIDZ MINASSIAN, politolog, specialist în Armenia, şi-a susţinut în anul 2000 teza de doctorat în ştiinţe politice intitulată La Fédération Révolutionnaire Arménienne, éthique et politique, 1959–1998. Este jurnalist la Le Monde, profesor la Sciences Po Paris şi cercetător asociat la Fondation pour la Recherche Stratégique. A scris numeroase cărţi despre ţările din Caucaz, printre care: Guerre et terrorisme arméniens (2002), Géopolitique de l’Arménie (2005), Caucase du Sud, la nouvelle guerre froide: Arménie, Azerbaïdjan, Géorgie (2007), Zones grises: Quand les États perdent le contrôle (2011), Eurasie: Au cœur de la sécurité mondiale (2011, coord.), Arméniens: Le temps de la délivrance (2015), Trois mille ans d’historiographie arménienne: Marquer le temps et l’espace (2015).
 

citeste totul despre: