„Invitaţie la vis“, la Bookfest. Monica Pillat a scris „opt poveşti vindecătoare“

Sâmbătă, de la 11.30, va fi lansată la Bookfest, la standul Editurii Humanitas cartea Monicăi Pillat, „Invitaţie la vis. Opt poveşti vindecătoare“. La lansare vor participa: Horia-Roman Patapievici, Monica Pillat, Iustina Croitoru.

Poveştile din această carte vin cumva în prelungirea romanului Corabia Timpului, cu alte personaje şi teme, dar cu aceeaşi întrebare la care încearcă să răspundă: cum se poate lupta împotriva cenuşiului absorbant care ne face, cu trecerea anilor, să ne pierdem inocenţa, bucuria de a trăi viaţa ca pe un miracol, deschiderea absolută spre iubire?

Dacă, la lumina crudă a zilei, percepem timpul ca pe un prădător ce ne fură pe nesimţite tot ce avem mai drag pe lume, lăsându-ne împuţinaţi la trup şi suflet, în schimb, noaptea, prin puterea vindecătoare a visului, cel care ne păruse un duşman de moarte ne devine prieten şi călăuză, ajutându-ne să redescoperim bogăţiile uitate ale imaginaţiei, spune Monica Pillat în „Cuvântul de întâmpinare”  al cărţii „Invitaţie la vis. Opt poveşti vindecătoare“.

„Povestirile Monicăi Pillat, deşi se desfăşoară şi ele în lumea basmului, aparţin unui alt tip de realitate a basmului decît poveştile tradiţionale. Pluralitatea lumilor, la Monica, nu e contiguă şi succesivă, ci întrepătrunsă şi simultană. Transcendenţa e risipită printre obiectele lumii şi e încorporată în anumite gânduri, emoţii, simţăminte, care, în anumite momente, joacă în mod neaşteptat rolul de praguri între lumi, de porţi de trecere dintr-o lume în alta — dar nu precise, ci inefabile“, spune Horia-Roman Patapievici.

Personajele povestirilor Monicăi par şi ele făcute din suprapuneri şi  întrepătrunderi: ele nu se mişcă printre obiecte pipăibile, ci printre lucruri care par făcute din substanţa emoţiilor, a senzaţiilor, a gîndurilor, a visului ori a reveriei“, subliniază Horia-Roman Patapievici, în Cuvântul de încheiere al cărţii.

Fragment

Cu o mişcare de felină, profesorul luă ultima clepsidră, în care se zăreau nişte mărgele mici, întunecate. O răsturnă, ţinând-o în podul palmei ridicate, astfel încât din orice unghi s-ar fi aflat, studenţii să perceapă clar schimbarea. În vreme ce şuvoiul negru prinse pe nesimţite să descrească, în partea care se golea spori lumina, până când, la sfârşit, ea deveni atât de orbitoare încât studenţii îşi feriră cu mâinile privirea.            

- Ia să mă lămuriţi ce se petrece, îi stârni iar domnul Himer, punând obiectul pe pupitru.
- E timpul ca spectacol, repetară aceleaşi voci de mai-nainte.
- Numai că viaţa noastră pe pământ nu mai e totul, spuse Trisvan înfrigurat.
- De ce? îl întrebă profesorul zâmbind.
- Pentru că trupul cade, dar sufletul rămâne să ardă mai departe, răspunse el grăbit.
- De unde ştii? îl scormoni domnul Himer.
- Tocmai ne-aţi arătat cum se întâmplă, îl înfruntă Trisvan nerăbdător.
- Pui mâna-n foc pentru o-nchipuire? îl încercă profesorul în continuare. (Copyright Editura Humanitas)

MONICA PILLAT (n. 8. X. 1947, Bucureşti), fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, a absolvit Facultatea de Limbi Germanice, Secţia engleză-română, în 1970. În 1973 s-a căsătorit cu Nicolae Săulescu, cercetător agronom. S-a specializat în cultura britanică şi americană; a ţinut seminarii şi cursuri la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic şi apoi la Catedra de limba şi literatura engleză a Facultăţii de Limbi Străine, Universitatea din Bucureşti (1970-2005).

A publicat volume de poezie: Corăbii, 1970; Imaginaţia ecoului, 1981; Pluralul ca o veghe, 1989; Sentinţe suspendate, 1998; Dorul de rai, 2005; cărţi de proză: Cei 13 şi Misterul, 1968; Corabia timpului, 1976; Drumul spre Emaus, 2002; Poveşti din lumea jumătăţilor de zâmbet, 2004; critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A. Poe (teză de doctorat), 1983; Ieşirea din contur, 1985; Cultura ca interior, 2001; Redemption through Art, 2003.

A tradus în româneşte din Elena Văcărescu, Iulia Hasdeu, Rose Tremain, Margaret Drabble şi Virginia Woolf. A îngrijit ediţiile: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, Bucureşti, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, Bucureşti, 2005; în colaborare cu Doina Uricariu: Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, Ed. Universalia, Bucureşti, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate, Ed. Vremea, Bucureşti, ed. I, 2006, ed. a II-a, 2007; Dinu şi Nelli Pillat, Biruinţa unei iubiri, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2008; Pia Pillat, Sufletul nu cunoaşte distanţele, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2009.