Feteştiul are o monografie, începând de luna trecută
0
Reputaţi profesori ai urbei ialomiţene şi-au dat concursul pentru realizarea unei lucrări colective, cu caracter monografic. Lansarea s-a făcut la teatrul "Horaţiu Mălăele" din Feteşti, în data de 15 iunie.
Gurile rele spun că evenimentul a picat cam nasol, la 10 zile după alegerile locale. Marele perdant a fost liberalul Gheorghe Catrinoiu, primar al municipiului timp de două mandate. După 8 ani de opoziţie, PSD-ul a revenit la putere şi în Feteşti. Tot de la oamenii răuvoitori am aflat că lansarea ar fi trebuit să se facă în perioada campaniei electorale, dar autorii au cam tărăgănat finalizarea cărţii. „Înfăptuirea ei se datoreşte intervenţiei şi insistenţelor domnului primar Gheorghe Catrinoiu" , se aminteşte în prefaţă.
Într-o comunitate ca a noastră, în care prioritate au bârfele şi zvonurile, lansarea monografiei a trecut aproape neobservată. Săptămâna trecută, TV IALOMIŢA a urcat pe youtoube câteva imagini de la lansare. Am avut deosebita plăcere să-i revăd pe domnii Mircea Mănoiu, Dumitru Dubău şi Alexandru Georgescu, profesori care m-au îndrumat în şcoala generală, respectiv trei dintre cei opt autori.
Cu această ocazie, voi inaugura o serie de articole ce vor conţine aspecte relevante din prima monografie publicată a municipiului Feteşti, lucrare structurată pe 20 de capitole, însumând peste 450 de pagini. Este însoţită şi de un abstract în limba engleză, iar în perioada următoare va putea fi consultată pe site-ul Primăriei Municipiului Feteşti, după cum m-a asigurat doamna Mariana Călin, director al Casei de Cultură din localitate.
CITEŞTE ŞI :
În anul 2003 a apărut o primă ediţie a monografiei, tipărită într-un număr redus de exemplare şi care a circulat într-un cadru restrâns. Cea publicată anul acesta vine cu mai multe îmbunătăţiri pentru grafică şi ilustraţii, dar şi cu completări la materialul documentar.
Profesorul de geografie Hamaiag Ghevontian, armean la origine,este creditat cu prima încercare de monografie a oraşului Feteşti în anul 1978, multă vreme de referinţă pentru istoria Feteştiului. „Aşezare polinucleară, dezvoltată de-a lungul braţului Borcea al Dunării..", aşa îşi începea redactarea lucrării din urmă cu aproape patru decenii unul dintre cei mai notorii directori pe care i-a avut Liceul Teoretic „Carol I", pe atunci Liceul Industrial CCF.
Notabil este că părinţii acestuia s-au refugiat din Imperiul Otoman în perioada primului război mondial. Turcii porniseră un pogrom împotriva armenilor şi grecilor, concretizat printr-unul dintre cele mai mari genociduri ale secolului trecut.
La început a fost Futeşti
Actul de naştere a localităţii de pe malul braţului Borcea este datat pe 21 aprilie 1528, când într-un document de cancelarie al domnitorului Radu de la Afumaţi se menţiona în premieră aşezarea Futeşti, toponim ce s-a menţinut până în secolul al XIX-lea. Ne putem lăuda că ne serbăm aniversarea o dată cu Roma, Cetatea Eternă, fondată, conform lui Titus Livius în Ab urbe condita, pe 21 aprilie 753 înainte de Hristos.
Dacă unii nu au văzut în prima denumire sub care a fost cunoscută localitatea ialomiţeană decât un toponim cu caracter pornografic sau scatologic, eu îmi permit să văd doar partea plină a paharului. Futeşti (din latină futuo, verb ce desemnează actul penetrării) nu este nimic altceva decât expresia continuităţii daco-romane de după retragerea aureliană din anii 271-274.
O altă denumire sub care era cunoscută localitatea noastră venea de la numele unui boier Dudescu. Astăzi, un cartier de la periferia municipiului mai aminteşte de toponimul care apărea pe hărţile din Evul Mediu târziu: Dudeşti.
Se încarcă comentariile...
