⦁  creşterea pieţei de echipamente mobile cu 40 %;

⦁  creşterea utilizării cloud computing,  cât şi posibilitatea de  face schimb de date (cloud exchange)

⦁   creşterea atenţiei acordate proiectelor Big Data, cât şi creşterea cu 30 % a informaţiilor;

⦁   creşterea cheltuielilor pentru software cu 6.2 %

De asemenea, din numărul anterior al ediţiei, merită să ne reamintim că previziunile vizau creşterea traficului global de date cu 30 %, cât şi creşterea numărului de descărcări pentru aplicaţii. Deşi previziunile vizează în special mediul de business, în opinia mea, acestea îşi găsesc corespondenţă şi mai ales utilitate şi în lumea organizaţiilor neguvernamentale (ONG). Iar ceea ce s-a întâmplat în 2013 are, desigur, ecouri şi în tendinţele anului 2014.

Lucrând în cadrul unei organizaţii internaţionale, care are drept misiune să ofere acces la tehnologie altor ONG-uri, am oportunitatea de vedea îndeaproape cum sunt percepute inovaţiile tehnologice, precum şi cum sunt adaptate în folosul comunităţii şi în sprijinul scopului pe care îl au diferitele organizaţiile cu care lucrăm. Aşadar, domeniul tehnologiei influenţează în egală măsură şi activităţile acestora, iar acest lucru se poate traduce în eficientizarea activităţilor pe care le realizează, creşterea impactului în comunitate, strângere de fonduri, economii la buget, posibilitatea de a deveni o sursă de inspiraţie pentru alte organizaţii, din toate colţurile lumii sau eliminarea unor bariere de dezvoltare.

În raportul Technology for Good: Innovative use of technology by charities, realizat în 2013 de TechSoup Global şi The Guardian, s-au identificat 10 arii majore în care tehnologia are un impact în zona neguvernamentală. Aceste 10 arii sunt:

⦁    Tehnologia mobilă: O gamă largă de echipamente care încep de la telefoane şi ajung până la tablete.

⦁    Tehnologie de localizare: sisteme de urmărire GPS sau alte sisteme de monitorizare care permit localizarea bunurilor, dar şi a oamenilor.

⦁    Tehnologie de mapare: instrumente care organizează date geografice şi organizează date sub formă de hărţi digitale.

⦁    Tehnologii de management al datelor: instrumente de procesare la scară largă a datelor sau îmbunătăţirea funcţiilor administrative.

⦁    Social media şi crowdsourcing: colectarea datelor prin intermediul reţeleleor sociale şi a sistemelor open source.

⦁    Radio şi TV: noi utilizări ale acestor două medii de comunicare în statele emergente.

⦁    Instrumente de traducere: utilizarea tehnologiei şi a crowdsourcing-ului pentru traducerea imediată.

⦁    Tehnologia cloud: instrumente ce permit accesul la software şi informaţii via Internet, nu prin intermediul stocării acestora pe un hard sau computer.

⦁    Reţele portabile: Echipamente care pot fi mutate cu uşurinţă şi prin intermediul cărora  se pot crea instant reţele de telecomunicare sau pot fi utilizate ca modemuri de conectare la Internet.

⦁    Tehnologia dronelor: utilizarea vehicolelor aeriene fără pilot care pot fi utilizate pentru monitorizare ( de ex. zone expuse pericolelor) şi cercetare

Pentru a avea o imagine complexă a  modului în care anul 2014 se va reflecta în lumea societăţii civile, am analizat deopotrivă informaţiile disponibile atât la nivel internaţional, cât şi local, dar am realizat şi un scurt sondaj ad-hoc: i-am întrebat şi pe colegii mei din reţea care sunt, în opinia lor, punctele de interes pe zona tehnologie pentru ONG-uri. Răspunsurile recurente au fost: cloud computing, Big Data, utilizarea device-urilor proprii (Bring your device), tehnologie simplu de purtat (wearable technology), crowdfunding.

Dar să le luăm pas cu pas, iar în acest articol voi analiza 5 dintre cele 10 arii identificate la nivel global, care au potenţialul de a avea cel mai mare cel mai mare impact asupra organizaţiilor neguvernamentale.

  1.  Cloud Computing

Din ce în ce mai mulţi dintre noi suntem  sunt "cu capul în nori", norii virtuali desigur sau cloud. Chiar dacă nu suntem familiari cu conceptul de cloud computing, cu siguranţă folosim cel puţin un instrument de lucru în cloud: de pildă, email, stocarea de fişiere pe Dropbox, Google Drive, Skydrive sau realizarea de conferinţe pe Skype. Atât de la nivel personal, cât şi profesional, gradul în care utilizăm aceste instrumente este în continuă creştere şi diversificare.

Conform sondajului internaţional Cloud Computing realizat de către TechSoup Global în 2012, în 88 de ţări, 10.500 de respondenţi, cu privire la utilizarea cloud computing-ului, peste 90% dintre cei care au răspuns utilizează serviciile cloud. Aceştia au afirmat că folosesc cel mai des serviciile de email (55 %), Web 2.0/reţelele sociale (47 %), partajare şi stocare documente (26 %), conferinţe online (24%) şi productivitate (23 %).

Fig. 1 Cloud Computing, FOTO .intelligentitnyc.com

Anul acesta, organizaţiile neguvernamentale vor avea posibilitatea de înţelege şi mai bine ce înseamnă cloud computing pentru ele, concret mai puţină implicare în partea de mentenanţă hardware, creşterea gradului de utilizare a diferitelor aplicaţii pentru a lucra mai eficient intern şi scăderea costului pe partea de tehnologie. De altfel, companiile din domeniu se vor îndrepta către dezvoltarea de programe şi oferte pentru organizaţii. Un bun exemplu în acest sens este lansarea la nivel internaţional a Office 365 pentru organizaţii de către Microsoft. Acesta oferă organizaţiilor neguvernamentale acces la suita Office în versiune online, acces la documentele de pe diferite echipamente (PC, laptop, tableta, telefon), dar include şi instrumente precum Exchange, server pentru găzduirea emailurilor şi managementul contactelor, SharePoint, pentru găzduire de fişiere sau Lync, pentru conferinţe online şi mesagerie.  Programul este deschis şi organizaţiilor neguvernamentale din România, care pot solicita un plan de Office 365 pentru organizaţia lor.

2.Social Media

De la individ la grup, toţi suntem online, iar zicala Cine nu este online, nu există pare să capete din ce în ce mai multă legitimitate pe măsură ce numărul de persoane cu conturi pe reţelele de socializare este într-o continuă creştere. Datele cu privire la utilizarea diferitelor reţele de socializare, a blogurilor sau a canalelor de video-sharing ne arată că din ce în ce mai multe organizaţii investesc resurse (umane, de timp şi  financiare) în a menţine legătura cu comunitatea pe care o deservesc. Conform unui studiu realizat de Vertical Response în baza răspunsurilor primite din partea a 100 de organizaţii neguvernamentale, 61 % dintre aceştia petrec mai mult timp utilizând social media (2013)  în comparaţie cu anul precedent. (2012)

Fig. 2 Cât investesc organizaţiile neguvernamentale în social media, FOTO Vertical  Response

Multe organizaţii înţeleg din ce în ce mai bine rolul pe care social media îl are pentru a sprijini cauza lor (de la informare, strângere de fonduri la atragere de potenţiali parteneri etc.). În 2014, o dată cu creşterea gradului de utilizare al aplicaţiilor, cât şi a apariţiei de noi sau creşterii popularităţii altor canale social media (dincolo de „Sfânta Treime” –Facebook, Twitter şi Youtube), precum şi pe fondul schimbărilor interne realizate de companiile din spatele acestora (precum schimbarea algoritmului Facebook, care s-a tradus şi în scăderea nivelului de engagement cu membrii comunităţii sau lansarea secţiunii de subiecte în tendinţe) vom avea ocazia să vedem că organizaţiile încearcă să paşi şi către alte platforme (Pinterest, Instagram, Linkedin). Mai mult decât, acest lucru va atrage cu sine o diversificare a comunicării, creşterea gradului creativităţii în abordarea a explorării unor noi potenţiali parteneri (fie că sunt voluntari, donatori sau beneficiari) şi o creştere a gradului de planificare şi dezvoltare a unei strategii pentru comunicarea pe social media. Experimentarea şi creativitatea îşi vor face loc din plin în acest segment.

3. Aplicaţii mobile şi creşterea utilizării device-urilor mobile

Utilizarea tehnologiei mobile permite organizaţiilor neguvernamentale să fie mai aproape de persoanele care susţin cauza lor, dar şi să găsească soluţii  inovatoare de abordare a diferitelor probleme cu care se confruntă în îndeplinirea misiunii lor. Conform studiului State of the Nonprofit Industry (2012), realizat pe baza a peste 1500 de răspunsuri din nouă ţări  – Australia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Noua Zeelandă, Marea Britanie şi Statele Unite, două treimi din organizaţiile din Franţa plănuiau să pună în practică cel puţin o strategie ce include utilizarea telefoniei mobile în campaniile de strângere de fonduri, iar majoritatea organizaţiilor din Marea Britanie au utilizat trimiterea SMS-urilor ca parte din strategia lor de fundraising. Acelaşi studiu indica faptul că două treimi din organizaţiile intervievate planificau să îşi optimizeze website-urilor pentru a fi accesate pe mobil.

De asemenea, conform unui studiu PewInternet Research (2012), peste 50% dintre donatori utilizează deja device-uri mobile pentru a accesa site-urile organizaţiilor neguvernamentale şi pentru a-şi verifica emailurile, iar 40 % dintre cei intervievaţi utilizează un device mobil pentru a face o donaţie. Aşadar, şi anul acesta creşterea gardului de utilizare a device-urilor mobile va influenţa modul în care organizaţiile includ în strategia de strângere de fonduri sau de promovare a cauzei lor utilizarea acestei componente. Mai mult decât atât, aplicaţiile pentru telefoanele smart care susţin cauza organizaţiei sau vin în sprijinul beneficiarilor organizaţiei vor avea un rol din ce în ce mai mare în promovarea acestora.

Portio Reserch a estimat că  1,2 miliarde de persoane au utilizat cel puţin o aplicaţie mobilă în 2012, iar până la sfârşitul anul 2017 acesta număr va ajunge la 4.4 miliarde. De pildă, Music Saves Lives, o organizaţie din Los Angeles, şi-a propus să conecteze spectacolele şi concertele cu evenimente de donat sânge. Astfel, utilizatorii de smartphone pot să îşi instaleze aplicaţia organizaţiei şi utilizând opţiunea de Show Love pot arăta celorlalţi utilizatori că au donat sânge, pot localiza rapid locurile în care se poate dona sânge şi pot da check-in în respectivele locaţii, având astfel şi posibilitatea de a obţine acces VIP din partea Music Saves Lives.

4. Tehnologia de mapare

Posibilitatea de a localiza şi mapa online diferite areale le oferă organizaţiilor neguvernamentale posibilitatea de a-şi coordona eforturile în situaţii de dezastre naturale, probleme la nivel regional sau pentru a identifica zone de criză. De pildă, conform unui articol The Guardian, anul trecut, mai mult de 700 de voluntari şi-au centralizat eforturile pentru a mapa zonele afectate de taifunul din Filipine. Sub coordonarea echipei Humanitarian OpenSteertMap, un grup voluntari, s-a permis lucrătorilor din zonele afectate să dea in lucru diferite sarcini pentru cei care doresc să se implice (trasarea situaţiei in anumite zone, încărcare de fotografii din anumite zone etc.).

Pe plan naţional, un exemplu de bună practică în acest sens este iniţiativa Plantăm fapte bune, în cadrul căreia a fost dezvoltată Harta  tăierilor de păduri, o aplicaţie unică in lume. Aceasta este dezvoltată utilizând tehnologii open source (Google Maps şi Google Earth) şi are scopul de a trasa situaţia zonelor cu tăieri de păduri, acest lucru realizându-se atât cu ajutorul voluntarilor, cât şi cu sprijinul populaţiei, care poate raporta tăieri de păduri.

5. Măsurarea şi managementul datelor

Ca organizaţii neguvernamentale, modul in care ne axăm pe măsurarea şi managementul datelor ne poate ajuta să înţelegem mai bine comportamentul stakeholderilor noştri, să facem corelaţii în ceea ce priveşte succesele sau eşecurile pe care le avem in campanii sau ne pot ajuta să ne îmbunătăţim strategia de comunicare. Conform unui studiu realizat de NTEN (Nonprofit Technology Network) împreună cu Avectra, 88 % dintre respondenţi au afirmat că monitorizează deschiderile de email, 86 % subscripţiile la newsletter şi 86 % activitatea de pe pagina oficială de Facebook. Pe de altă parte, la întrebarea cum utilizează organizaţia datele colectate astfel pentru a măsura obiectivele strategice, 20 % au in vedere rata de deschidere a emailurilor, 16 % subscripţia la newsletter şi 16 % activitatea de pe Facebook. Aceste organizaţii sunt de părere că monitorizarea şi analizarea acestor date au o corelaţie cu îmbunătăţirea diferitelor arii în care se dezvoltă organizaţia: strângerile anuale de fonduri, creşterea bazei de donatori şi păstrarea acestora, nivelurile de donaţii şi frecvenţa, precum şi participarea la evenimente.  Astfel, 1 din 10 organizaţii a răspuns că nu ştie cum să coreleze datele pe care le colectează cu gradul de angajament din zonele menţionate mai sus. 35.1 % dintre respondenţii au afirmat că intenţionează să implementeze o strategie de evaluare a datelor.

Acordând atenţie acestor tendinţe, cât şi a modului în care tehnologia poate veni în sprijinul organizaţiilor neguvernamentale pentru care lucrăm sau voluntariem avem posibilitatea de a găsi noi resurse, de a fi inovatori şi de a ne atinge mai bine şi mai rapid obiectivele pe care le avem, oferindu-ne astfel posibilitatea de a ne implica mai mult în comunitatea pe care o deservim.