Portret: Paul Munteanu a dat viaţă Podului de Flori de peste Prut

Paul Munteanu

Încă de mic copil, Paul Munteanu are convingerea că Basarabia este pământ românesc. Părinţii nu i-au ascuns niciodată faptul că locuitorii de peste Prut sunt tot români.

„Eu am această credinţă de la tatăl meu care a făcut armata la Chişinău. El îmi povestea că basarabenii spuneau mereu că sunt urmaşii lui Ştefan cel Mare şi că tinerii de acolo s-au înscris cu miile ca voluntari în armata română“, povesteşte istoricul. Mai mult, cărţile mamei sale aveau litografii în culori cu bătăliile marilor voievozi români din care reieşea că bolşevicii erau atacaţi de români şi basarabeni laolaltă.

Minciuna i-a înrăit convingerea

O altă poveste care i-a rămas în minte şi care l-a marcat profund s-a întâmplat în 1948.

„A fost anul în care s-a falsificat istoria. Peste ani, în timpul liceului, ascultam «Vocea Americii» şi «Europa Liberă», unde se arăta clar ce atrocităţi făceau bolşevicii în Basarabia şi Bucovina. Mă durea faptul că acel gol lăsat de români a fost ocupat de ruşi, ucrainieni, cazaci sau tătari cu scopul de a deznaţionaliza acele pământuri“, mărturiseşte vasluianul.
Perioada facultăţii a fost, însă, cea în care şi-a clarificat cel mai bine ideile despre socialism şi comunism.

„În acea perioadă, timp de cinci ani, am studiat marxist-leninismul deoarece eram obligaţi. Aşa am observat, că această învăţătură era împotriva convingerilor mele“, mai spune profesorul.

A participat la Revoluţia din ’89

În 1989, Paul Munteanu a fost unul dintre vasluienii care au avut curajul să iasă în stradă şi să strige „Jos Ceauşescu!“. Atunci a făcut prima vizită peste Prut. El a fost cel care a condus, totodată, şi prima delegaţie de români la Chişinău, la zilele culturale dedicate marelui poet Mihai Eminescu.

„Atunci am discutat cu o serie de scriitori de la gazeta «Literatură şi artă» şi cu domnul Ion Ungureanu, fost ministru al culturii în Republica Moldova, şi le-am propus să ne înfrăţim. Aşa a luat naştere ideea de a face acel pod de flori de peste Prut. Îmi aduc aminte că am luptat cu argumente istorice şi am reuşit să stabilim ca evenimentul să aibă loc la Albiţa“, mai povesteşte istoricul.

Aşa se face că, pe 6 mai 1990, a fost organizată prima ediţie Podului de Flori de peste Prut.

„Basarabenii veniseră cu miile la Albiţa şi ne aşteptau la linia roşie de delimitare. Când s-a dat drumul la libera trecere a fost momentul când am izbucnit în lacrimi. Se strigau rude între ele sau foşti camarazi militari“, povesteşte plin de emoţie profesorul.

____________

profil
născut. 17 septembrie 1939, Cozmeşti, judeţul Vaslui.
studii. Facultatea de Istorie din cadrul Univ. „A. I. Cuza“ Iaşi.
familie. Este căsătorit, are doi copii şi doi nepoţi.

întrebări şi răspunsuri
Aţi scris şi câteva cărţi despre istoria Basarabiei.
Da, aşa este, dar până la ele am scris foarte multe articole în primul ziar independent din Vaslui, «Gazeta de Est», ziar pe care tot eu l-am fondat. Apoi am vrut să pun totul în nişte romane pe care le-am gândit ca un serial. 
De ce a dispărut Podul de Flori de peste Prut?
Vinovaţii se găsesc pe ambele maluri ale Prutului. Regimul Voronin, dar şi cel din România, care văd că în ultimul timp are alte priorităţi şi uită de cultura şi istoria neamului. De aceea, vreau să le dau şi eu o palmă şi promit că toate cele cinci volume scrise de mine le voi lansa peste Prut în mai multe oraşe.

ce-i place
Îi plac lucrurile bune şi frumoase, după cum le descrie chiar el. „Sincer, îmi place să beau un pahar de vin roşu bun. Îmi plac şi fetele frumoase şi deştepte. Ca şi hobby, îmi place să citesc memoriile marilor personalităţi ale culturii“, ne-a spus istoricul.

ce nu-i place
„Nu-mi plac parveniţii şi ciocoii cu ţâfnă. Mai pe scurt, nu-mi plac proştii cu funcţii. Tot timpul m-am ghidat în viaţă după o vorbă de duh care spune un mare adevăr: «Nu-i da ghioaga omului prost»“, a încheiat Paul Munteanu.