A refuzat să intre în „Colivia de aur” de la Bruxelles și a dat bunăstarea pe provocările din România
0Claudia Tănăsescu, fotografă, ghid pentru turiști și scriitoare, a renunțat la o viață confortabilă în Belgia, pentru că nu s-a putut rupe definitiv de România, de rădăcini. Întoarcerea a fost infinit mai grea decât plecarea.
Claudia Tănăsescu face parte dintre românii care au experimentat viața în străinătate, a văzut pe propria piele cum e să trăiești în Occident. Dar după o bursă de un an în Italia, un job de un an în Cehia și patru ani petrecuți Bruxelles, ca angajată a Comisiei Europene, a ajuns la acea vorbă: „fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n țara ta”. Așa se face că în urmă cu nouă ani, pe când toată familia și prietenii erau convinși că își va face un rost în Belgia, s-a decis să revină în România. A fost un moment de cotitură, pentru că revenirea acasă nu a mai fost ușoară.
Claudia Tănăsescu este fotografă, ghid pentru turiști, scriitoare și iubește Timișoara din tot sufletul. De asta s-a și angajat la „Prin Banat”, o asociație care promovează patrimoniul cultural și mobil al orașului, al județului și al întregii regiunii.
Prima destinație: Italia
Dar să ne întoarcem la prima plecare în străinătate. Avea 26 de ani. După ce a terminat Științe Economice, a plecat în Italia, cu o bursă Erasmus.
„Atunci a intrat în mine acest microb al plecării, pe care mulți din generația mea o aveau. În 2004, România nu era încă în Uniunea Europeană și era destul de greu cu vizele de ședere. Atunci toată lumea voia să plece. Plecau în toate părțile. Nu-mi găseam locul aici. Era sărăcie, se câștiga prost, dar motivele sunt mixte. Toți voiam să vedem cum e afară. În Italia, am stat un an, la Genova. Am revenit acasă și am văzut că nu e Ok. Vedeam tot ce e mai rău”, a povestit Claudia Tănăsescu.
Un an în Cehia
A lucrat un timp în România, dar în toată această perioadă era preocupată să vâneze oportunități de pleca din nou afară. S-a ivit un job în Cehia.
„Am plecat la Brno, la o firmă indiană care lucra pentru un client italian. Era o firmă de outsourcing, o companie care și-a externalizat serviciile administrative. Și Cehia o ducea mai bine decât noi. Dar mi-a plăcut foarte mult, pentru că cehii sunt cam ca noi, și ei au făcut parte din blocul comunist, Brno e un oraș care e cam ca Timișoara. Și era un mediu foarte internațional. Am stat și acolo un an. Atât a fost contractul. Puteam să-l prelungesc, dar acea negăsire a locului m-a împins să caut altceva. Nu-mi era dor de casă, dar voiam să fac altceva”, a mai spus Claudia Tănăsescu.
Oportunitatea de a lucra la Comisia Europeană
A revenit din nou în Timișoara, însă era la fel de hotărâtă să plece. A apărut oportunitatea de a lucra la Comisia Europeană, la Bruxelles.
„Sunt stagii pentru care oamenii aplică ani de zile, sunt greu de obținut, dar mie mi-a ieșit din prima. Nu știu cum, dar de multe ori lucrurile pe care le obținem vin dintr-o combinație de tot felul de factori care ne scapă de sub control. M-am gândit atunci că mi-am realizat visul. Eram proaspăt aderați la Uniunea Europeană. La Bruxelles erau joburi dedicate pentru noi, ne-au îmbrățișat cei de acolo și ne simpatizau. După o practică de șase luni, am rămas să lucrez la Comisia Europeană, într-una din comisiile executive”, a mai spus Claudia Tănăsescu.
„Nu toată bunăstarea de acolo este ceea ce vreau”
A stat patru ani la Bruxelles. Și-a făcut un rost acolo, era ca acasă, avea o viață bună; opt ore de muncă, week-enduri libere și salariu foarte bun. Au apărut oportunitățile de a călători, city-break-urile erau printre preferințele ei. Dar și visul belgian s-a terminat.
„Aveam de dat un examen pentru o nouă poziție, am ajuns la partea finală. În timp ce așteptam rezultatul examenului, n-am simțit în inimă o mare bucurie, că am șansa asta, că abia aștept să primesc jobul. Am simțit tristețe. La Bruxelles se vorbește de sindromul Coliviei de aur. Oamenii, când dau de prea multă bunăstare, se prind în această colivie. Sunt niște joburi chiar extraordinare. Dar te leagă. Mi-a fost frică să intru în colivie. Și până la urmă am picat examenul cu două sutimi. Am fost foarte ușurată. Deși puteam să mai rămân acolo, să mă angajez pe alte posturi, am început să mă întreb, ce e important pentru mine? Mi-am dat seama că nu toată bunăstarea de acolo este ceea ce vreau”, a povestit timișoreanca.
Revenirea acasă
Mulți români care și-au făcut rost în Occident se gândesc să revină, cândva, acasă. Dar cei mai mulți nu reușesc, se lasă prinși în „Colivia de aur”. Claudia Tănăsescu a luat o decizie radicală: să se întoarcă definitiv în România.
„A fost o întoarcere foarte grea. După ce am fost plecată atâția ani, m-am schimbat foarte mult. Nu îmi mai găseam locul nici aici. Acel acasă la care visam nu mai exista, de fapt. A trebuit să reconstruiesc totul, de la zero, inclusiv pe mine. Toate alegerile pe care le faci în viață au un preț. E prețul renunțării. Renunți la ceva. Ușor, ușor m-am readaptat. Glumind un pic, primii cinci ani sunt mai grei...”, a adăugat Claudia Tănăsescu.
Încă din facultate avea o mare pasiune: fotografia. În Bruxelles a cumpărat un aparat bun. Revenită la Timișoara, și-a zis că încearcă să fie fotografă.
„Am luat un domeniu de la zero. Am început să trăiesc din asta. A fost o schimbare radicală, după profil economic și matematic, am devenit artistă. A fost greu, dar fain. Am fotografiat la nunți, botezuri, fotografie comercială”, a completat Claudia.
Ghid pentru turiști
Prin fotografie a început să-și reapropie Timișoara, iar apoi să o descopere din ce în ce mai profund. Așa a început să aibă multe proiecte fotografice cu Timișoara. În paralel, a început să scrie, pe blogul ei. De aici până să devină ghid local nu a mai fost decât un pas.
„Mi-am luat atestatul de ghid turistic în 2016 și am luat încă un domeniu de la zero. Să vorbești cu convingere despre oraș trebuie, clar, să-l iubești. Mai mult am făcut tururi pentru timișoreni, am conceput tururi noi, tematice, pe zone. Fac și pentru străini, dar fac în special pentru localnici. E un interes al timișorenilor să își cunoască orașul”, a mai spus Claudia Tănăsescu.
„M-am întors acasă” este titlul cărții pe care Claudia Tănăsescu a lansat-o în 2021. Este parcursul plecării și întoarcerii ei în România, către un acasă lăuntric, o întoarcere spre sine.
„Nu mă mai văd plecând. Mă simt foarte legată de locul acesta, mi-am regăsit toate conexiunile, nu simt să mai plec. După ce m-am întors, am și călătorit destul de puțin. Poate pentru că am zis că am ceva de construit aici. Nu mă interesează să plec, dar destinația finală nimeni nu o poate ști care este”, a mai spus Claudia Tănăsescu.
Se încarcă comentariile...
