FOTO Pregătiri pentru sezonul inundaţiilor. Balast exploatat hoţeşte, la 300 de metri de un pod rupt de viituri acum trei ani

Mafia balastului nu are linişte nici iarna, în perioada moartă pentru construcţii. Din păcate, exploatarea balastului din albiile râurilor se face de multe ori fără nici un fel de autorizaţie. Urmarea acestor acţiuni haotice este apariţia de inundaţii, soldate cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale imense.

Ziariştii “Adevărul” au participat la prinderea în flagrant a reprezentanţilor unei firme care exploata ilegal balast din albia râului Suceava, la numai 300 de metri de un pod distrus de viituri acum 3 ani.

Mafia din acest domeniu pregăteşte munţii de balast acum, în perioada rece, iar materialul astfel furat este prelucrat pentru a putea fi vândut primăvara şi vara când începe sezonul construcţiilor.

„Muntele” avea 2.400 mc de balast, o cantitate care ar necesita transportul cu 160 de camioane de 30 de tone.

Trei autocamioane şi un excavator aparţinând firmei care exploata hoţeşte au fost reţinute pentru a fi sechestrate. Poliţiştii au întocmit dosar penal, comisarii de la Garda de Mediu au aplicat o amendă de 30.000 de lei, iar reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor s-au constituit parte civilă cu suma de 20.000 de lei.

Măsuri mult prea blânde pentru a împiedica mafia balastului să-şi continue activitatea, mai ales că anul trecut, în noiembrie, într-un caz similar înregistrat tot pe râul Suceava dosarul penal a prins doar praf în locul unei soluţii care să ducă la stoparea fenomenului  exploatărilor ilegale şi haotice.

Autorul furtului, client fidel al amenzilor aplicate de autorităţi

Vara lui 2010. Inundaţiile lovesc cu furie mai multe zone ale judeţului Suceava. Podul care traversează râul Suceava şi face legătura între localităţile Liteni şi Roşcani este distrus de viitură. De atunci trec aproape trei ani, dar podul este încă nefuncţional, iar oamenii din cele două localităţi ocolesc 30 de km pentru a ajunge de pe un mal pe celălalt.

Aprilie 2013. La numai 300 de metri în aval de podul avariat, din albia râului Suceava se extrage balast fără nici o aprobare. Totul se întâmplă în miez de noapte, la lumina farurilor şi a lunii, cât mai ferit de ochii autorităţilor.

Autorul este un vechi client al celor de la Apele Române. Numai în ultimii 6 ani administratorul firmelor Nisipul Auriu (nume predestinat) şi Agremin, ambele din Liteni, judeţul Suceava, a fost amendat de 4 ori.

Suma totală de 250.000 de lei pe care a avut-o de plătit de-a lungul timpul nu pare să fi fost o piedică prea mare pentru Mircea Dincu, care continuă şi acum să exploateze fără autorizaţii legale şi pune în pericol un pod extrem de important pentru comunitatea locală.

Explicaţii ridicole ale administratorului balastierei

Munca la balastiera ilegală de pe malul stâng al râului Suceava începea imediat după ce se înnopta. Sătenii din Roşcani susţin că acest lucru se întâmplă de multe luni, dar autorităţile nu au vrut să vadă ce se petrece.

La fel de intens se lucra şi marţi seară, când trei autocamioane de mare tonaj stăteau la rând pentru a fi încărcate de un escavator ce stătea pe muntele de balast.

Marfa era trimisă către staţia de sortare aparţinând lui Mircea Dincu, aflată undeva pe raza satului Roşcani. Prinşi de reporteri şi de poliţişti asupra faptului, muncitorii firmelor Nisipul Auriu şi Agremin Liteni dau din umeri şi spun că au fost trimişi de şefi.

La faţa locului ajunge şi patronul, Mircea Dincu.

În miez de noapte nu are explicaţii, dar după câteva ore, la lumina zilei, vine cu un răspuns halucinant: „Aseară (n.a. - marţi seară) am scos camioanele de la reparaţii şi am vrut să văd dacă merg bine. Băieţii (n.a. - şoferii) au fost curioşi să vadă dacă maşinile merg bine şi au zis să facă un transport de aici”.

Contrar tuturor evidenţelor, administratorul celor două firme susţine că muntele de balast a fost ridicat de altcineva şi el doar a profitat de ocazie pentru a-l transporta, dar nu în oricum, ci în scopuri caritabile.

„Noi nu am excavat din albie, ci doar am luat nişte balast pe care l-am găsit pe mal şi l-am dus să facem ruta ocolitoare de peste râul Suceava, pe care să treacă oamenii de la Liteni la Roşcani până se repară podul mare”, a declarat Mircea Dincu.

Exploatările de balast, reglementate doar pe hârtie

La faţa locului a ajuns o adevărată armată de angajaţi ai instituţiilor statului, de la jandarmi şi poliţişti, până la comisari ai Gărzii de Mediu şi inspectori de la Apele Române.

„E haiducie ce se întâmplă aici, că doar nimeni nu vine noaptea la ora asta (n.a. - 23.00) să exploateze balast”, a declarat Florin Boeru, inspector al Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava.

Acesta a explicat şi care sunt riscurile unor exploatări necontrolate, aşa cum era şi cea de pe râul Suceava.

„Legea Apelor prevede că în cazul existenţei unor poduri pe cursurile de apă, exploatarea balastului este interzisă pe o distanţă de un km în amonte şi doi km în aval. Această exploatare din aval de pod poate produce afueri, iar în afara pilei de pod căzută şi a culeei distrusă la viitura din 2010 este posibil să fie puse în pericol şi celelalte pile ale podului”, este concluzia reprezentantului SGA Suceava.

Şi poliţiştii au demarat o anchetă şi au întocmit dosar penal pe numele lui Mircea Dincu pentru comiterea infracţiunii de extragere de agregate minerale fără autorizaţie din partea Apelor Române, infracţiune prevăzută de Legea Apelor.

Din păcate, totul rămâne la nivel declarativ, iar exploatările de balast continuă să aibă loc în mod haotic, iar reglementările sunt valabile numai pentru a întocmi o serie de hârtii nefolositoare.

Zeci de zone de risc maxim

Aceste exploatări fără noimă se văd, de obicei, cu ocazia inundaţiilor. Specialiştii în domeniul apelor spun că în mod normal  cursurile apelor trebuie îndiguite pentru a proteja populaţia şi obiectivele, dar costurile pentru aceste operaţiuni sunt imense şi nu pot fi suportate din bugetul de stat.

În aceste condiţii, exploatarea corectă a balastului din albiile râurilor ar fi o soluţie care ar putea să ajute la prevenirea calamităţilor.

Din păcate, acest lucru nu se întâmplă, iar zeci de zone aflate pe râurile din judeţul Suceava sunt expuse riscului inundaţiilor, de cele mai multe ori cu acordul tacit al reprezentanţilor instituţiilor care ar trebui să vegheze la respectarea legislaţiei din domeniul apelor.