Ce înseamnă munca în Uniunea Europeană. La ce trebuie să fim atenţi când muncim în altă ţară

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Isabela Rabotka
FOTO Isabela Rabotka

Unul dintre cele mai mari avantaje ale României, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, este mobilitatea forţei de muncă.

Peste 3 milioane şi jumătate de români (din cele 5 milioane aflate în diaspora) au plecat să muncească în statele europene dupa 1 ianuarie 2007. Pe lângă avantajele clare pe care românii le-au obţinut prin deschiderea frontierelor există, din păcate, şi situaţii mai puţin fericite în care diverse firme orientate doar spre profit au încercat şi chiar au reuşit să escrocheze românii care încercau să-şi găsească un rost în afara ţării.

De la firme fantomă care percep un comision pentru un loc de muncă iar mai apoi dispar sau patroni străini care exploatează munca la limita sclaviei şi până la reţele de trafic de carne vie şi proxenetism, toate sunt pericole cu care români de bună credinţă s-au confruntat în ultimii ani. Avocatul Isabela Rabotka ne spune care sunt măsurile pe care trebuie să le luăm ca să ne protejăm faţă de astfel de situaţii.

“Este foarte important să înţelegem ce înseamnă munca în Uniunea Europeană, care sunt avantajele dar şi pericolele şi cum ne putem proteja. Libera circulaţie a forţei de muncă este un principiu fundamental al UE. Românii, ca cetăţeni europeni, pot să îşi caute un loc de muncă în orice ţară europeană fără a avea nevoie de un permis de muncă. Odată ajuns într-o ţară europeană, cetăţeanul român nu mai are nevoie de nicio formalitate pentru a începe să locuiască efectiv acolo. Nu e nevoie să îşi anunţe şederea la poliţie, nu trebuie să se întoarcă în ţară dupa o anumită perioadă nici dacă rămâne şomer după o perioadă. Angajatul român beneficiază de toate reglementările din ţara în care lucrează, ca şi când ar fi cetăţeanul acelei ţări. Şi aici ne referim la asigurări de sănătate sau de şomaj, concediu şi orice alte beneficii pe care le are un alt lucrător din ţara respectivă. De asemenea, impozitarea in UE e unică. Adică, odată plătite contribuţiile şi impozitul în Spania, Italia sau orice altă ţară din UE, angajatul nu mai trebuie să plătească nimic in România pentru munca lui. Totodată este important de reţinut că angajatul român are dreptul la asistenţă medicală în ţara în care lucrează la fel ca cetăţenii acelei ţări. În multe situaţii ne-am confruntat cu abuzuri din partea instituţiilor din Europa de Vest (spitale, şcoli sau grădiniţe) şi e bine de ştiut că, la fel ca în România, în cazul unui refuz abuziv, vă puteţi adresa instituţiilor statului respectiv. În repetate rânduri, în cazul unor abuzuri din partea angajatorilor, ne-am adresat Agenţiilor de Ocupare a Forţei de Muncă sau Inspectoratelor de Muncă din Spania, Italia, Franţa sau Marea Britanie. Instituţiile naţionale reacţionează de regulă foarte promt şi profesionist şi intervin acolo unde se impune sancţionarea patronilor sau firmelor abuzive. Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă din România are puteri limitate pe teritoriul altei ţări, putând interveni din curtoazie sau colegialitate pe lânga alte autorităţi. În schimb, pe teritoriul României poate fi de real folos inclusiv la identificarea locurilor de muncă disponibile în străinătate.”, spune avocata.

Puţină lume ştie că Agenţia Română (popular cunoscută ca “agenţia de şomaj”) mediază şi ocuparea locurilor de muncă din străinătate. Astfel la Agenţia judeţeană se poate depune un CV sau un anunţ de intenţie şi în funcţie de disponibilitate poate oferi oportunităţi chiar şi în străinătate dacă există la momentul respectiv sau vă poate pune pe o listă de aşteptare. Avocata Isabela Rabotka spune că de asemenea, ca cetăţean european, puteţi merge direct la Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă din ţara în care aţi ajuns şi puteţi cere asistenţă, la fel ca la noi în ţară.

“Este datoria şi obligaţia fiecărui stat membru să ofere sprijin si ajutor tuturor cetăţenilor europeni. Cel mai important lucru de reţinut în general despre Uniunea Europeană este că în orice stat membru UE avem, ca cetăţeni români, aceleaşi drepturi (dar şi obligaţii) ca şi cum am fi la noi acasă, în România”, spune avocata.

Reşiţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite