De ce „oboseşte” solul livezilor. Cum ajung dăunătorii să ocolească strategia de apărare a pomilor
0
Oboseala solului, un fenomen ignorat adesea de proprietarii de livezi, este, în foarte multe cazuri, explicaţia pentru vulnerabilitatea mare a pomilor în faţa dăunătorilor, creşterea lentă a plantelor, rodul slab, calitate proastă a fructelor şi o durată de viaţă mai scurtă a pomilor.
Proprietarii de livezi care se focusează pe o monocultură - fie ea de măr, păr, nuc, prun etc, pe care vor s-o ducă la perfecţiune, constată la momentul replantării parcelelor pomicole că lucrurile pur şi simplu nu mai funcţionează.
De vină este fenomenul de oboseală a solului, care are ca efect perturbarea duratei de funcţionare a livezilor.
Cristian Marin, inginer în cadrul Laboratorului Tehnologii Pomicole şi Protecţia Plantelor din cadrul Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Piteşti-Mărăcineni, explică, pentru „Adevărul", cum apare fenomenul.
"Cȃnd spunem sol, ne gȃndim adesea la un corp care se formează şi evoluează la suprafaţa uscatului, prin descompunerea în timp a rocilor, sub acţiunea factorilor de mediu, un rezervor care acumulează elemente nutritive minerale şi organice, aer şi apă, pe care acesta le pune la dispoziţia plantelor.
Solul are o structură şi o compoziţie chimică complexe şi este gazda a numeroase organisme vii şi procese biologice, iar principala sa însuşire este fertilitatea naturală sau îmbunătăţită prin acţiunea conştientă a omului, motivată de necesitatea cultivării plantelor şi a obţinerii recoltelor", explică ing. Cristian Marin.
Modificarea pH-ului solului
Pentru că sunt compuse din plante perene, plantaţiile de pomi ocupă un anumit teren o perioadă mai lungă, fără posibilitatea rotirii în timp şi spaţiu a parcelelor, fapt care, după parcurgerea unui ciclu complet de producţie, poate conduce, potrivit specialistului, la apariţia acestui fenomen de oboseală a solului.
"Pomii, în funcţie de grupa din care fac parte (seminţoase, sȃmburoase, nucifere sau arbuşti fructiferi) ori viţa de vie, consumă din sol anumite elemente nutritive minerale sau organice. Mineralizarea în timp a substanţelor organice din sol şi consumul lor preferenţial determină deteriorarea structurii solului şi compactarea acestuia, însoţită de modificarea pH-ului (reacţiei solului) dincolo de limitele favorabile unei grupe de pomi sau alteia", mai spune, pentru "Adevărul", inginerul Cristian Marin.
"Comunitatea de microorganisme care colonizează solul suferă modificări"
În timp, în sol se acumulează însă şi toxinele eliberate de rădăcinile pomilor şi, în plus, apare o ostilitate a microorganismelor care-l populează.
"Studii multianuale sau de mai scurtă durată, dar conduse în condiţii bine controlate de laborator, au arătat că, de pildă, rădăcinile de măr emit florizină, cele de prun şi piersic emit în sol amigdalină şi benzaldehidă, iar rădăcinile şi organele verzi ale nucului lasă în sol juglone, substanţe cu efect erbicid.
Mai mult, ca o reacţie de răspuns la aceste modificări negative din sol şi comunitatea de micro-organisme care colonizează solul şi rădăcinile plantelor suferă modificări ale raporturilor dintre microorganisme. Acestea pot fi puse în evidenţă în condiţii de laborator, prin inocularea suspensiei de sol pe medii artificiale de cultură, incubarea în condiţii bine determinate şi examinarea periodică la microscop", mai spune inginerul.
Concluziile unui proiect al ICDP Piteşti-Mărăcineni cu privire la eleaborarea şi implementarea de tenhologii agricole inovative arată că, în situaţia în care o parcelă este replantată cu aceaşi specie de pomi, noua plantă intră în asociaţie cu o ciupercă care-i "cunoaşte", din contactul anterior cu pomii defrişaţi, constituţia structurală cu care planta, în mod normal, luptă împotriva ciupercii, ceea ce-i dă acesteia din urmă un avantaj în faţa pomului fructifer.
Mai mult, tânărul pom are şi dezavantajatul amintit anterior, acela că se loveşte şi de ostilitatea microorganismelor din sol.
Indicii ale oboselii solului
Potrivit specialistului, în condiţii concrete de teren, simptomele oboselii solului sunt vizibile atunci cȃnd pe un amplasament al unei livezi recent defrişate se plantează imediat pomi din aceeaşi specie sau grupă şi constau în: creştere lentă, ramuri anuale şi de rod de vigoare slabă; vulnerabilitate mai mare la agresiunile produse de agenţii patogeni şi dăunători; productivitate a livezii mai redusă decât cea aşteptată, calitate insuficientă a fructelor; durată de viaţă mai scurtă a pomilor şi a livezilor.
Măsuri simple, dar vitale
Pentru a evita efectele negative ale oboselii solului trebuie luate în considerare o serie de măsuri simple, dar absolut necesare.
„Este nevoie de pregătirea atentă a terenului în vederea înfiinţării noilor plantaţii, dublată de un aport consistent de fertilizanţi organici şi minerali, cultivarea timp de câţiva ani a terenului cu specii erbacee, cerealiere sau leguminoase (lucernă, trifoi, ghizdei), aşa numita perioadă de odihnă, plantarea de specii şi soiuri din grupe pomologice diferite, nu din aceea care tocmai a fost defrişată", mai explică, pentru "Adevărul", inginerul Cristian Marin.
Specialistul recomandă plantarea de material săditor, sănătos, viguros şi certificat, care să permită realizarea unei "arhitectonici" echilibrate a noilor livezi, precum şi aplicarea unor lucrări agrotehnice integrate (tăieri de formare şi rodire, fertilizare şi irigare echilibrate, combaterea integrată - biologică, fizică şi chimică - a patogenilor, dăunătorilor şi buruienilor.
Vă recomandăm să mai citiţi:
O copilă de 15 ani s-a prăbuşit de la etajul trei al unui bloc din Piteşti
Se încarcă comentariile...
