Farmacia secretă a naturii din munții Hunedoarei. Un român a descoperit plantele-minune VIDEO
0Cele peste 300.000 de hectare de păduri din Hunedoara ascund nenumărate comori ale naturii: plante medicinale și rare, cărora puțini români le cunosc secretul.
Pădurile întinse pe mai mult de 318.000 de hectare ocupă aproape jumătate din suprafața Hunedoarei și reprezintă marea bogăție naturală a județului din vestul României.
Au fost exploatate din cele mai vechi timpuri, pentru lemn, însă ascund și alte resurse căutate de localnici: farmacia naturii, care cuprinde plante vindecătoare, rare și bogate în minerale.
Mircea Vasiu (video), un fost miner din ținutul aurului din Munții Metaliferi, trăiește într-un loc retras de pe valea Musariului din Hunedoara, pe un petec de pământ înconjurat de întinderi mari de pădure, rar călcate de oameni. Localnicul a cutreierat toate dealurile și codrii din ținutul minelor de aur ale Bradului în căutarea plantelor de leac.
Mica sa gospodărie, formată din două rulote, o magazie, vatra unei case vechi, un petec de pământ și o fostă intrare într-o mină de aur săpată de bunicul său, a devenit în ultimii ani și o grădină a plantelor sălbatice, din care fostul miner le transformă în tot felul de tincturi, alifii și rețete de leac, unele cunoscute din copilăria sa.
„Din 16 plante pe care le cresc în grădina mea, cimbru, salvie, isop mărar și altele am făcut o rețetă proprie de vegeta, fără E-uri, o vegeta naturală pe care nu o găsești în magazine. Din alte plante, vreo 60, încerc acum să fac o tinctură – un bitter (n.r. preparat de plante medicinale)– cum se spune, bun pentru numeroase afecțiuni, pe care, bineînțeles, o să îl testez pe mine mai întâi”, spune Mircea Vasiu.
Spre deosebire de numeroși români, care trec nepăsători pe lângă micile comori ale naturii descoperite la tot pasul în păduri, Mircea Vasiu s-a dedicat cunoașterii plantelor de leac. Una dintre plantele pe care fostul miner le-a descoperit în pădurile din ținutul aurului a fost untul pământului, folosit în tratarea afecțiunilor reumatice.
„Se găsește foarte greu și numai în anumite zone și după care sapi până la doi metri pentru a-l scoate din pământ. După ce l-am cules, lăsând însă o parte din ramificațiile sale în pământ pentru ca planta să continue să crească, am păstrat untul pământului într-un borcan cu alcool, pentru că altfel el produce un fel de mâncărime. Pus în alcool își pierde acest efect, dar intră în piele și este foarte bun pentru afecțiuni ca reumatismul, varice, dureri de oase, mușchi blocați și altele”, spune Mircea Vasiu.
Orice plantă, chiar și cele mai banale, pot fi folosite pentru îmbunătăți starea de sănătate a oamenilor, adaugă Mircea.
În jurul micii sale gospodării, pe care vrea să o transforme într-un muzeu dedicat mineritului și într-o farmacie a naturii, se află mai multe foste intrări în minele de aur ale Bradului (video), dar și vechea biserică a minerilor, Ruda 12 Apostoli, ridicată în primii ani ai secolului al XX-lea.
În același ținut sălbatic, acoperit de păduri pline de secrete, se află și rămășițele unei așezări antice de mineri, înființată de romani, și galeria antică Treptele Romane.
Ținutul cetăților dacice, împânzit de plante rare
O mulțime de plante sălbatice rare, ca laleaua pestriţă şi garofiţa de stâncă, şi ierburi considerate miraculoase, cum sunt mătrăguna şi iarba fiarelor, împânzesc cetăţile dacice din Munţii Șureanu.
Iarba fiarelor (Vincetoxicum hirundinaria) – o plantă misterioasă prezentă în mitologia poporului român, despre care se spune că deschide orice lacăte, cufere şi uşi, dându-i celui care o culege ocazia bogăţiei şi a libertăţii, a fost observată și fotografiată în anii trecuți de cercetătoarea Aurora Pețan, în apropiere de cetatea dacică Piatra Roșie (video).
„Sfarmă potcoavele cailor care trec peste ea. Rupe coasa şi plugul. Deschide lacăte, uşi, ferecături. Apără de sabie şi glonţ, dacă o încrustezi în palma dreaptă. Deschide uşi către alte tărâmuri. Îţi dă darul de a pricepe limba animalelor şi a plantelor. Îşi schimbă locul în fiecare an, nouă ani la rând. Nu se lasă culeasă, se afundă în pământ. E vie şi umblă ca oamenii. Noaptea străluceşte ca aurul. Creşte în locul în care a fost trăsnit un drac. Doar două vietăţi o pot găsi: ariciul şi ciocănitoarea. Mă rog, şi subsemnata. Dragi prieteni, în basmul meu a înflorit iarba-fiarelor”, relata Aurora Peţan.
„Doamna codrului” sau mătrăguna, folosită din timpuri arhaice în vrăji şi descântece de dragoste, creşte și ea lângă cetatea dacică Piatra Roşie, alături de orhideele sălbatice, limba cerbului, mojdreanul, garofița de stâncă, micsandra sălbatică, spânzul, orhideea albă și laleaua pestriță.
Mai populară este leurda, găsită la tot pasul în ținutul cetăților dacice.
Retezatul mic, ținutul florilor
Pajiștile din Retezatul Mic sunt un paradis al florilor, iar printre speciile care împodobesc rezervația se numără plante care rar mai pot fi descoperite în alte locuri din Europa.
Ținutul Retezatului, din sudul județului Hunedoara, devine în fiecare vară un tărâm al florilor. Pășunile alpine și subalpine ocupă aproape 15% din teritoriul de peste 40.000 de hectare din Parcul Național Retezat, la altitudini de peste 1.700 de metri, și sunt ocupate de numeroase specii de plante ocrotite de lege.
Printre ele, se numără bujorul de munte sau smirdarul (Rhododendron myrtifolium), cupele (Gentiana acaulis), ghințura (Gentiana punctata), ghințura galbenă (Gentiana lutea), degetăruți (Soldanella pusilla), papucul doamnei (Cypripedium calceolus).
„Retezatul înflorit poartă în jur de 1 200 de flori felurite. Unele apar doar izolat pe stâncării, ca floarea-de-colţ, pelinul de munte, garofiţa de munte, slngele voinicului etc., iar altele ca smirdarul (lângă Tăul Negru) cu florile sale roşii aprinse, jneapănul cu cetina sa verde întunecată, cresc în masă şi acoperă muntele cu o vegetaţie îmbelşugată. în pajiştile golului subalpin-alpin putem întâlni şi unele flori viu colorate, cum sunt cupele (Gentiana acaulis) albastre intense sau corolele drepte, galbene deschise şi pătate cu maroniu ale ghinţurii (Gentiana punctata), care împestriţează veşmântul verde al muntelui. Din peisajul tipic al Retezatului fac parte şi zimbrii (Pinus cembra), ca nişte arbori falnici, izolaţi în întinderea jnepenişurilor, ce poartă amintirea perioadei glaciare”, informa biologul Fedinand Tauber.
Unii localnici caută florile rare ca ghințura, pentru a le folosi ca plante medicinale, însă culesul lor nu este permis, fiind rare și ocrotite de lege.
Se încarcă comentariile...
