Litoralul de altădată. Nostalgia verilor la Marea Neagră: de la umbrele de dantelă, la slipuri din material supraelastic
0
O echipă de artişti, teoreticieni, antropologi şi biologi vrea să realizeze un Muzeu al Litoralului Românesc. Pe termen lung, echipa urmăreşte ca muzeu virtual să existe şi fizic, după exemplul muzeul de istorie interbelic înfiinţat în propria casă de dr. Horia Slobozeanu la Eforie Sud.
Realizatorii Arhivelor Litoralului spun că proiectul construieşte în imagini şi povestiri, oraşul „Litoral“, care cuprinde vieţile locuitorilor de sezon, dar şi ale celor permanenţi.
În cărţile poştale, oraşul „Litoral“ se vede o întindere de nisip cu construcţii şi oameni echipaţi după moda timpului lor pentru băile de aer ori de soare: cu bonete, umbrele de dantelă, costume de mariner, chimonouri Chio Chio San sau slipuri comuniste de supraelastic.
Atmosfera de altădată va fi recreată prin fotografii de familie şi istoria personală ale locuitorilor care povestesc cu plăcere despre amintirile lor: despre strălucirea cazinoului pe apă de la Eforie Sud, unic în România, şi decăderea sa după iarna geroasă din 1928, care a transformat marea într-o sculptură de gheaţă; despre penuria de apă, când apa era adusă cu cisternele pe calea ferată şi despre abundenţa vinului rece băut cu plasa sau cu butoiul; despre dimineţile petrecute de copiii anilor ’60-’70 cărând bagajele turiştilor germani, polonezi sau danezi şi despre amiezile petrecute pe plajă investigând buncărele ruseşti din beton sau jucându-se „Poarca“ şi „Ţările“.
La Eforie Sud, cea mai veche staţiune, se suprapun straturi care adună peste 100 de ani de viaţă, începând cu primul capitol de vilegiatură, scris de Ioan Movilă, avocat şi om de afaceri plecat din Moldova cu familie şi acareturi la finalul secolului al XIX-lea, pentru a investi în ceea ce, pe 20 septembrie 1899, devenea staţiunea balneară şi climaterică Movilă – Techirghiol (cu băi calde de nămol, băi reci de lac şi de mare).
Sub noul nume Carmen Sylva, în perioada interbelică staţiunea, cu ale sale hoteluri-han şi grădini unde se asculta jazz şi se dansa până târziu (Camil Petrescu, Patul lui Procust), cu pavilion de muzică pe faleză, teatru, muzeu de istorie şi chiar un mic aeroport, devine “un vis frumos de artă şi îndrăzneală” (cum îl descria Ion Adam), o destinaţie “preferată marilor staţiuni din ţări cu tradiţie precum Franţa, Italia, Cehoslovacia, Elveţia” (relatat de Victor Nicolai).
„Salutările de vară spre rude şi prieteni vor pleca apoi purtând ştampila Vasile Roaită, Eforie Sud, numele sub care a respirat localitatea în comunism şi postcomunism, cu o nouă înfăţişare şi schimbări urbanistice care au transformat-o într-o staţiune populară pentru oamenii muncii. Astăzi ea păstrează câte ceva din toate straturile anterioare de locuire, clădiri de patrimoniu, mărturii şi semne din diferite perioade istorice“, spun organizatorii.
Cine sunt organizatorii
Lansat la mijlocul lunii iulie în Eforie Sud, proiectul „Arhivele Litoralului“ se va extinde în următorii doi ani către Constanţa şi 2 Mai urmărind identificarea şi digitizarea unui număr semnificativ de colecţii de fotografii şi cărţi poştale, obiecte şi materiale documentare legate de băile de soare, aer şi nămol.
Acestora li se vor adăuga informaţii cu privire la moravurile şi poveştile vechilor staţiuni, rezultând o arhivă vie de imagini, înregistrări audio-video şi obiecte, care va cartografia, dezvoltarea litoralului românesc de la finele secolului al XIX-lea, până în perioada comunistă şi postcomunistă.
Pornind de la aceste documente, artişti invitaţi vor produce lucrări cu rol de alternativă a istoriei oficiale. Arhivele Litoralului va funcţiona ca instrument cultural şi educaţional dedicat specialiştilor şi publicului larg dar şi ca hub de comunicare al comunităţii locale cu specialişti naţionali şi internaţionali.
Echipa de cercetare reuneşte profesori universitari de arte vizuale, estetică, fotografie, comunicare din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, angajaţi în cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti (Raluca Oancea, Raluca Paraschiv, Iosif Kiraly, Alexandra Croitoru), Universităţii de Arte George Enescu din Iaşi (Matei Bejenaru, Cristian Nae, Cătălin Gheorghe, Cristina Moraru), Universităţii de Arte şi Design din Cluj (Răzvan Anton), alături de specialişti în arhivarea fotografiei şi a înregistrărilor sonore din cadrul Muzeului Ţăranului Român (Iris Şerban, Iuliana Dumitru), antropologi specializaţi în digitalizarea arhivelor şi practici comunitare (Cristina Irian, antropolog şi doctor UNARTE), specialişti din domeniul patrimoniului, biologiei şi ecologiei. Acestora li se alătură Jon Dean sociolog şi artist britanic, Kopacz Kund, cadru didactic la Universitatea Catolică Eszterházy Károly (UCEK), Călina Bârzu - cercetător la Nederlands Fotomuseum, Rotterdam şi arhivar Daguerreoase, Cristian Seuşan - colaborator al proiectului land art bulgar ART NATURE “DUPPINI ART GROUP”.
Comunicarea internaţională este asigurată de cadrele academice (Irina Botea Bucan, doctorand Goldsmith College şi profesor la Columbia University, Cristian Nae, curator al pavilionului României la Bienala de la Veneţia, 2019) dar şi de Emil Ghiţă, fost manager cultural în cadrul Centrului Ceh din Bucureşti, care în 2021, prin asociatia FAV, a pus bazele programului Eforie Colorat.
FOTO Eforie Colorat
Rezultatele acestor cercetări vor fi puse în discuţie în cadrul unor ateliere şi simpozioane organizate în oraşe ca Eforie Sud, Constanţa, dar şi în centre culturale din Bucureşti, Cluj sau Iaşi, la care vor fi invitaţi importanţi artişti care lucrează cu arhive de imagini şi sunet, specialişti din domeniul arhivării cu prestigiu internaţional, antropologi, biologi specializaţi în flora endemică.
Institutele culturale şi reprezentanţele diplomatice partenere, precum Centrul Ceh, Ambasada Suediei la Bucureşti, vor iniţia explorări în arhivele proprii şi în ţările de origine, în încercarea de a găsi fotografii ale vacanţelor petrecute de cetăţenii străini pe litoralul românesc în perioada comunistă sau postcomunistă. Iniţiativa vizează pe termen lung realizarea unor legături strategice între comunităţi din diferite state ale Europei, într-o perioadă în care unitatea este esenţială.
Proiectul „Eforie Colorat“ a fost lansat, în anul 2021, ca un program cultural complex, dedicat turiştilor şi membrilor comunităţii locale, cât şi comunităţii artistice sau grupurilor de ecologie la nivel naţional.
„Cândva una dintre cele mai vizitate staţiuni din Europa, Eforie Sud a rămas un loc marginalizat, aproape abandonat în cursul aventurii consumeriste, iar grădina sa de vară, cu cel mai mare ecran de proiecţie de pe litoral, s-a deteriorat ajungând o ruină. Curăţată prin efortul organizatorilor, grădina îşi revendică acum funcţia iniţială de spaţiu cultural şi loc de întâlnire comunitar“, spun cei de la Eforie Colorat.
Organizat de Forumul Artelor Vizuale, în parteneriat cu Centrul Ceh şi Primăria Oraşului Eforie şi RADEF România Film, programul Eforie Colorat îşi propune revitalizarea spaţiilor culturale de la malul Mării Negre prin artă contemporană, organizarea de rezidenţe şi discuţii. Eforie Colorat reuneşte comunitatea artistică, decidenţii din administraţiile locale şi centrale, alături de grupurile activiste, într-un efort comun de a formula soluţiile actuale de reabilitare, o oferta culturală alternativă şi o nouă şansă de dezvoltare.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
