Cluj-Napoca - de la oraşul cenuşiu unde cuvântul de ordine era „facem rost” la Capitala Europeană a Tineretului

La 25 de ani de la căderea comunismului Cluj-Napoca a devenit oraş al cărui brand sunt tinerii. Datorită lor în 2015, localitatea este Capitala Europeană a Tineretului şi a fost numită de Paris Match „Silicon Valley al Europei“. Înainte de 1989, Cluj-Napoca un oraş cenuşiu, unde la ora 22.00 se dădea stingerea, iar cuvântul de ordine era „facem rost”.

Clujul este oraşul care adună tinerii la un loc, fie că vorbim de universităţi , fie de un pol al IT-ului care, datorită ultimelor investiţii, i-a făcut pe străini să vadă oraşul drept un Silicon Valley al Europei, fie de zecile de festivaluri care vor fi şi mai numeroase anul acesta când oraşul este Capitală Europeană a Tineretului. Peste 1500 de evenimente vor ţine treaz Clujul.

În urmă cu 25 de ani, Clujul era  „o altă lume, mai cenuşie”, povesteşte pentru „Adevărul”  Ucu Bodiceanu, preşedintele Asociaţiei „Clujul de altădată”.

”Oamenii erau preocupaţi pentru  asigurarea zilei de mâine. La magazin trebuia să mergi cu cartelă. Multe lucruri care ni se par acum normale nu se găseau, dar se putea face rost. Cuvântul de ordine era  <<fac rost>>.  Trebuia să ai multe relaţii, la magazin, la restaurant peste tot”.

Un articol vestimentar  precum blugii era obiect de contrabandă. „Moda nu se poate compara cu ce este acuma. De exemplu, nu prea erau blugi, dar se putea face rost. Eu am avut blugi când eram tânăr, am dat pe o pereche 1.000 lei –cam cât un slariu de atunci, şi am spus şi mulţumesc frumos. Blugii erau doar originali Lee, Wrangler, Levis, nu erau aduşi din Turcia sau din China ca acum.  Am avut şi adidaşi originali, dar eu eram mai descurcăreţ, mă îmbrăcam bine. De asemenea, se făceau haine foarte mult la croitor. În magazine, moda era destul de seacă, dar la croitor se făceau până şi cămăşi. Adevărul este că acuma în magzine găseşti foarte multe cârpe. Pe de aptă parte, oamenii nu se îmbrăcau aşa sport ca acum. Existau şi costume frumoase de la fabrica Flacăra, care atunci exporta foarte mult. Totuşi, trebuia să ai o relaţie pentru a-ţi cumpăra un costum bun”, explică Bodiceanu.

La cafenele se servea ”nechezol” din ovăz

Bodiceanu susţine că nici hainele şi nici mâncarea nu erau scumpe: „Iţi puteai permite să mănânci şi la restaurant. Mai primeai un fir de carne tot pe sub mână. Totuşi, atunci frigiderele erau pline, acuma-s goale. Atunci dacă îţi dădea luai şi 10 rude de salam, dar acum iei câteva sute de grame. Aveai bani şi nu prea aveai ce face cu ei”. Dacă te uiţi pe pozele din acea perioadă vei observa că sunt foarte puţini oameni graşi. „Cred că se mânca mai sănătos. Alimentele nu erau contrafăcute, cred că nu se ştiau aceste lucruri”, spune clujeanul. El îşi aminteşte că la cafenele se servea celebrul ”nechezol”. În anii 80, din cauza reducerii drastice a importurilor foarte puţină cafea ajungea în România. Soluţia găsită a fost cafeaua cu înlocuitori care conţinea doar 20% cafea şi restul de 80% înlocuitori, cele mai cunoscute fiind năutul şi ovăzul, acesta din urmă fiind folosit şi ca furaj pentru cai.

„Nu pot zice că era rea cafeaua nechezol pentru că eu nu sunt pretenţios la cafea. Se putea găsi pe sub mână şi cafea bună. Şi ţigări bune se găseau. Erau nişte bişniţari în faţă la Sora (magazin celebru din centrul oraşului-nr). Când aveai nevoie să mergi la un medic să duci, găseai acolo”, povesteşte Bodiceanu.
 

Distracţia se încheia la ora 22.00

În ceea ce priveşte timpul liber situaţia era total schimbată faţă de ce se întâmplă astăzi.

„Oamenii nu se uitau la TV pentru că nu aveau la ce. În timp liber se citea foarte mult. A fost un ministru de externe foarte bun Ştefan Andrei care i-a spus lui Ceauşescu să mai dea drumul la programele Tv, pentru că şi aşa toată lumea se uită la bulgari. Atunci, Ceauşescu i-a spus: <<Educaţie nu se face la televizor, ci cu cartea în mână. Nu prea se găseau cărţi bune, dar toată lumea îşi făcea bibliotecă. Se făcea rost. Acum văd că fabricile de mobilă nu mai produc biblioteci pentru cărţi. Sunt nişte rafturi pentru CD-uri”, rememorează Bodiceanu.

El îşi aminteşte că timpul liber se mai ocupa cu diferite activităţi: „discotecă, cercuri de muzică şi poezie, se cânta, se dansa, erau brigăzile artistice. Erau şi cluburile sportive. Fiecare făcea ceva mai ales în mediul muncitoresc”.

Totuşi, distracţia se termina la ora 10 seara. „ Se închidea totul, cluburi nu existau, dar tinerii mergeau la discoteci. Programul era până la 10. Nu se puteau consuma băuturi alcoolice. O discotecă celebră a fost la Casa de Cultură a Studenţilor, dar se mai făceau la licee şi în tot felul de locuri. Se asculta şi muzică românească, dar preferate erau trupele din străinătate cum ar fi Modern Talaking şi tot ce era la modă atunci. Tinerii cam râdeau de muzica unor artişti precum Angela Similea. A fost un concert la Casa de cultură unde a cântat o artistă mai bătrână, moment în care oamenii au cam ieşit din sală şi s-au întors după ce a terminat. Se asculta Iris, Holograf, Volaj”, detaliază clujeanul.  Bodiceanu îşi aminteşte că exista la Bulevardul Eroilor o cafenea celebră  - Mamaia, frecventată de foarte mulţi tineri:  „Avea şi o terasă foarte frumoasă. Până în 80 se găsea închetată foarte bună, dulciuri şi chiar se servea ştampe de cognanc sau de rom la păhărele mici. După anii 80, când a venit criza, până şi cofetăriile s-au golit”.

Oraşul fără şomeri

Bodiceanu spune că se făceau foare multe chefuri acasă. „Ne întâlneam cu prietenii acasă, se asculta muzică, se bea,  se spuneau bancuri, râdeam. Este o legendă că oamenii nu spuneau bancuri despre sistem de teama securiştilor. Se spuneau multe bancuri fără probleme. Se închidea ochii chiar şi la comerţul făcut la piaţa de vechituri, numită Oser, unde puteau găsi cărţi, ciocolată, ţigări”.

Clujeanul îşi aminteşte că străzile erau aproape pustii în timpul programului de lucru.

„Dacă te vedeau poliţiştii pe stradă te întrebau: <<de ce nu eşti la lucru>> te trimiteau. Dacă nu aveai slujbă imediat îşi găseau ceva. Nu existau şomeri pe vremea aceea”, a susţinut clujeanul. Pe de altă parte, transportul în comun era foarte rău. „Era înghesuială mare, stăteau oamenii pe scările troleibuzelor. De asemenea, era mizerie şi pe străzi şi în autobuze. Arunca lumea pe jos hârtii, diferite chestii. Era destul de murdar oraşul”, mai spune Bodiceanu. Era o lume cenuşie, dar nimeni nu a murit de foame, a concluzionat preşedintele Asociaţiei Clujul de altădată.

Cluj, Capitala Europeană a Tineretului 2015

Clujul este primul oraş din România care a câştigat acest titlu. Echipa Federaţiei Share, organizatorul proiectului Cluj-Capitală Europeană a Tineretului 2015, a pregătit aproximativ 1.500 de evenimente pe durata a 365 de zile – festivaluri (de film, de muzică, de carte), concerte, proiecţii de filme, spectacole de dans, întreceri sportive etc. „Clujul se mândreşte deja cu trei festivalul în finala European Festival Awards. Cel mai mare eveniment al anului 2015 vine să completeze această paletă printr-un concept care se adresează tuturor celor cu spirit tânăr - primul festival major al Clujului. Capitala Europeană a Tineretului este o oportunitate unică de a transforma Cluj-Napoca într-o destinaţie de poveste pentru tinerii europeni, iar echipa Federaţiei Share este dedicată acestui obiectiv, de a avea la Cluj-Napoca <<Europe’s Best Major Festival>>” a declarat Vlad Pop, preşedintele Federaţiei Share Cluj-Napoca, potrivit site-ului federaţiei.

Cluj, „Silicon Valley al Europei“

Domeniul IT s-a dezvoltat foarte mult, în ultimii ani, la Cluj şi continuă să crească. Cluj Innovation City, proiect demarat în vara anului 2012 sub titulatura Cluj Silicon Valley, ca unul dintre cei opt poli de dezvoltare ai României, începe să prindă contur şi să atragă atenţia investitorilor străini, atât din Europa, dar şi de pe alte continente. Un reportaj despre industria IT din Cluj şi rolul pe care aceasta îl joacă pe piaţa mondială a apărut în publicaţia franceză Paris Match. Materialul, numit sugestiv „Cluj, la Silicon Valley de l’Europe/Cluj, Silicon Valley al Europei“, redă poveştile mai multor firme de IT.

Paris Match mai scrie că, de la intrarea României în UE, Clujul a devenit un „El Dorado“ al informaticienilor.

„De la intrarea României în UE în 2007, Clujul, acest oraş plin de studenţi al Transilvaniei a devenit un „El-Dorado“ al informaticienilor. Mii de ingineri construiesc site-uri şi software pentru 400 de euro pe lună“, aşa îşi începe jurnalistul francez Edouard Elias reportajul din Paris Match despre Cluj pe care-l numeşte „Silicon Valley al Europei“.

Cluj, oraşul festivalurilor

TIFF. În fiecare an, pe 30 mai începe TIFF, cel mai mare festival de film din România. Anul acesta a ajuns la cea de-a 14-a ediţie. Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), un brand legat de imaginea Clujului, aduce, o dată pe an, mii şi mii de cinefili din ţară şi străinătate şi este o bulă de oxigen pentru turism, în special pentru hotelieri şi agenţiile de turism. „Screen International“, cea mai importantă revistă a industriei cinematografice, vorbea, în 2013, despre TIFF şi Cluj-Napoca în termeni laudativi. Articolul apreciază susţinerea autorităţilor locale şi aminteşte proiectul „Buftea de Cluj”, prin care se va crea un Centru de Industrii Creative, se vor construi inclusiv studiouri de film.

Un alt festival din Cluj, mai tânăr decât TIFF - Electric Castle (EC), a ajuns anul acesta la a treia ediţie şi a reuşit să atragă atenţia întregii Europe. EC a mutat muzica live şi electronică din cluburi în aer liber, la unuld intre cele mai pitoreşti castele din Ardeal, Castelul Banffy de la Bonţida, supranumit şi „Versailles-ul Transilvaniei“. EC, care s-a desfăşurat în perioada 19 - 22 iunie pe domeniul Castelului Banffy de la Bonţida, judeţul Cluj, a reuşit să doboare toate recordurile stabilite vreodată în România la evenimente similare. Spre exemplu, la doar a doua ediţie, Electric Castle a devenit  cel mai mare festival din România (79.000 de participanţi) şi a avut cel mai mare camping din ţară (11.000 de persoane). Impresionant este şi bugetul de 800.000 de euro, care le-a permis organizatorilor să aducă  în mica localitate din Ardeal 130 de formaţii de muzică electronică în vogă precum Die Antwoord, Thievery Corporation, Bonobo, DJ Shiver, Dub FX  sau Gramatik. Evenimentul a „explodat“ faţă de anul trecut când s-au înregistrat 32.000 de participanţi, peste 4.000 de persoane cazate în camping şi un buget de 500.000 de euro.

ANALIZĂ. Sociolog clujean: „Azi avem mai multe Românii, nu doar cea urbană şi cea rurală“. Cum s-a schimbat total optica românilor faţă de acum 25 de ani

Ioan Hosu, sociolog clujean şi conferenţiar la UBB, spune că acum, după 25 de ani, oamenii s-au schimbat mult faţă de cum erau în anii 90, dar şi că această modernizare a lor a fost una mai rapidă faţă de liderii politici care au rămas în urmă.

„Politicienii sunt în urmă, parcă trebuie să tragi de ei, să-i impingi de la spate ca să facă ceva. S-a văzut, de multe ori că doar sub presiune, sub sancţiunea publică - cu exemple de genul îţi pierzi postul, nu te mai alege lumea - atunci iau decizii bune liderii noştri politici. Altfel, deciziile lor sunt cum …, am văzut cum sunt“, spune sociologul.

Româniile lui Năstase s-au înmulţit

Potrivit acestuia, oamenii sunt mai informaţi, mai ales că au şi muncit în străinătate. Fac comparaţii. Au şi au avut experienţe culturale diferite, au muncit în străinătate, au văzut cum e şi pot compara cu ce au acasă, au acces la informaţie, la media, la noile media.

„Oamenii s-au schimbat mai repede şi decât instituţiile. Statul nu e modernizat, oamenii înţeleg că ei s-au schimbat şi statul nu, sau că statul nu vrea să se schimbe, că îi convine să păstreze instituţiile aşa cum sunt, fără să le reformeze.
Azi vorbim de mai multe Românii, nu doar de două, cum spunea Năstase. Nu doar de urban şi rural. Vorbim de o Românie a celor care au spirit antreprenorial, o Românie protestelor, o Românie a protestelor Roşia Montană. Vorbim de români cu concepţii diferite: cei din oraşele mari care sunt educaţi, de românii care lucrează 6 luni în Italia şi apoi se întrc acasă şi găsesc modalităţi să facă bani, găsesc strategii de supravieţuire în care statul nu e implicat“, explică Hosu.

După un sfert de veac, modul românilor de a gândi s-a schimbat foarte mult. Un exemplu sugestiv este felul în care s-a votat la alegerile prezidenţiale din 2014. „Pentru prima dată, în noiembrie 2014 vedem o schimbare mare în mentalitatea oamenilor: au votat un neamţ care e protestant şi nu are copii, în condiţiile în care în 90 l-ar fi linşat. Nu au votat un român, un creştin ortodox. În plus, la vot s-a dus peste 60% din populaţia României. Asta e ceva nemaivăzut în Europa! Arată că societatea românească vede altfel lucrurile“, susţine sociologul.

Acesta mai spune că românii văd acum, în 2015, în stat un partener care nu e corect. „Asta crede şi cel cu o firmă mică, şi cel cu drepturi de autor“, adaugă sociologul.

Clujul susţine performanţa cu resursă umană calificată

„Starea de spirit e mai bună, mai stabilă în Cluj decât în rural. În Cluj îţi permiţi să renunţi la un job dacă nu îţi place şi simţi că îţi permiţi pentru că îţi găseşti altul, dar când eşti în Gherla, Beclean sau în Şimleu Silvaniei lucrurile sunt mai complicate“, spune sociologul.

Clujul are atuurile oraşelor mari care atrag investitori mari, iar astfel capacitatea de a găsi un loc de muncă e mult mai mare în Cluj decât în Turda sau Dej.
„Clujul a avut avantajul celor 4 ani cu Nokia, iar în locul acestei companii au venit altele. Pe lângă zona cu potenţial industrial - mic mobilier, unităţi de cercetare, parcurile industriale, IT - avem cercetare, resurse umane calificate în multe domenii, avem universităţile. Acestea din urmă au făcut mai competitiv Clujul decât Timişoara. De ce? Cred că din cauza capacităţii de a susţine performanţa cu resursă umană. Clujul are în jur câteva judeţe de unde extrage resursă umană, un bazin de resursă umană care nu e de neglijat“, crede Ioan Hosu.

„Să-ţi vezi viitorul doar în Capitală, e un semn de subdezvoltare a ţării!“

În opinia sa, oraşele mari precum Timişoara, Cluj, Constanţa, Braşov, Sibiu ar fi arătat azi altfel dacă reformele guvernanţilor ar fi fost eficiente - adică s-ar fi făcut altfel, nu cum s-au pus în practică - şi dacă s-ar fi făcut descentralizarea/regionalizarea.
„Oraşele mari ar fi arătat altfel dacă reformele s-ar fi făcut altfel şi dacă s-ar fi pus regionalizarea în practică. Decizia Guvernului Tăriceanu de a muta sediile unor companii la Bucureşti - asta înseamnă că impozitele şi taxele merg direct în Bucureşti, nu se întorc în oraşele de unde au plecat acele companii - îmi obturează orizontul de speranţă, orizontul de investiţie, de optimism la nivel local. Să-ţi vezi viitorul doar în Capitală, e un semn de subdezvoltare a ţării! În Franţa nu ai doar Parisul ca pol de creştere, ai Toulouse, Montpellier etc“, susţine sociologul.

Mai puteţi citi:

Cum s-a schimbat Iaşiul în 25 de ani. De la epoca bişniţarilor şi a tramvaielor Tatra, la era supermarketurilor şi a  transportului second-hand

→

Imaginea 1/2: cluj