Masa de Crăciun, în vechiul sat maramureșean. Cocuții primiți la colindat deveneau o delicatesă
0Bucatele de Crăciun au un specific aparte în satele din Maramureș. Nu este casă fără mâncarea tradițională, gătită de gospodină. Dacă mai sunt și fete de măritat, măiestria lor este cu atât mai mult pusă la încercare.
Pe lângă cetele de copii care vor veni la colindat, în Maramureș, vor veni și feciorii, care vor trebui impresionați cu bucatele puse pe masă. Nu pot lipsi de pe nicio masă copturile - pâinea colacii, cocuții, dar nici cârnații afumați, jumările, friptura de porc sau sarmalele.
Carne de porc este ceea ce folosesc, în general, gospodinele pentru masa de Crăciun, fiind preparată în diverse moduri.
Masa, pregătită după ritualuri străvechi
În satele din Maramureș, de sărbători, gospodinele își îmbracă festiv casele cu cele mai frumoase țesături pe care le-au lucrat în timpul anului, iar masa de Crăciun este pregătită după un veritabil ritual.
Sub fața de masă, într-un colț se așază o mână de fân, care se crede că va aduce belșug în casă în anul care vine. De asemenea, se pun câteva boabe de grâu și porumb, cu același scop.
Peste acestea se pune stolnicul, care este o pâine mare, rotundă, ornată cu diferite forme din aluat. Stolincul, pâinea făcută doar o dată pe an, rămâne pe masă până în ziua de Anul Nou, când fetele de măritat fac diferite ritualuri folosind bucăți din această pâine.
În seara de Ajun, după slujba de la biserică, întreaga familie ia loc la masă, unde sunt întinse bucatele cele mai alese, preparate în mod special din carne de porc, care a fost sacrificat la Ignat.
De cum începe să se întunece, cetele de copii merg din casă în casă, la colindat, prin tot satul. Colindul lor este răsplătit cu un cocuț, realizat din aluat de pâine, ce are diferite forme.
În unele zone este denumit „pupăză”, „rață” sau „colăcel”. Sunt „copturi ritualice”, iar când sunt oferite colindătorilor, sunt respectate anumite reguli. „Rața” este oferită atât fetelor, cât și băieților care colindă și nu sunt rude cu gazda, sau sunt rude de grad doi sau mai îndepărtat. Pupăza se dădea doar fetelor care erau rude de gadul întâi cu gazda, iar cocuțul îl primeau doar băieții, rude de gradul întâi.
Delicatesa pregătită din cocuți
După ce colindau la tot satul, copiii, în general, aveau o traistă plină cu astfel de cocuți. Odată ajunși acasă cu ele, o parte erau mâncate în familie, dar rareori puteau fi consumați toți acei cocuți. Astfel, după ce se întăreau și se uscau foarte bine, femeile făceau din ele o delicatesă.
„Aveam o traistă special făcută pentru colindat. Începeam dintr-un capăt al satului, iar dacă o umpleam, ne opream la o mătușă din sat sau la o familie de încredere, unde ne lăsam <captura>”, povestește Cristi Mărieș, un maramureșean din Țara Chioarului, care acum trăiește în străinătate.
„Eu și fratele meu, fiind băieți, primeam cocuți. După ce se uscau bine, se întăreau, mama pregătea din ei <paleuca>. Îi lăsa câteva secunde în apă clocotită pentru a se rehidrata, apoi îi tăia pe la jumătate obținând două felii groase, sănătoase. Le așeza în tavă și punea peste ei brânză de oaie și cârnați prăjit.” O delicatesă, își mai amintește el.
Pe lângă acei cocuți sau pupeze, copiii mai primeau nuci sau mere.
Obiceiurile însă s-au schimbat. Copiii primesc acum bani sau cornuri cu ciocolată, cumpărate din comerț. Rareori se mai fac celebrii cocuți, doar pentru a menține tradiția.
Se încarcă comentariile...
