Ministerul Culturii critică modul în care a fost restaurat castrul roman de la Alba Iulia: „Lucrări nerealiste şi fără suport ştiinţific“
0O comisie a Ministerului Culturii a realizat la Alba Iulia o analiză a modului în care au fost restaurate porţiuni din castrul roman aflat în incinta Cetăţii Vauban. Concluziile comisiei, prezentate într-o declaraţie făcută publică în 10 noiembrie 2016, susţin faptul că mare parte din activităţile de restaurare sunt nerealiste şi nu au suport ştiinţific.
În contextul formulării noilor propuneri pentru lista indicativă naţională, iar mai apoi pentru Lista Patrimoniului Mondial, membrii Comisiei Naţionale ”LIMES”, care are rolul de a monitoriza siturile arheologice constituente ale Frontierei Imperiului Roman – vestigii situate pe teritoriul actual al României, au viiztat Cetatea Alba Iulia unde au analizat modul de restaurare a siturilor romane. ”Aceste deplasări sunt necesare pentru stabilirea prin observaţie directă a gradului de integritate şi autenticitate referitor la siturile componente ale graniţei romane de pe teritoriul actual al României, condiţii esenţiale pentru includerea pe lista tentativă UNESCO”, se afirmă în declaraţia făcută publică pe site-ul Ministerului Culturii.
Potrivit membrilor comisiei, siturile romane de la Alba Iulia (Apulum), cuprinzând mai multe aşezări civile şi o fortificaţie construită şi ocupată de legiunea a XIII-a Gemina, reprezintă cele mai importante vestigii arheologice ale fostei provincii romane Dacia, făcând parte probabil din sistemul graniţei romane de vest, situate pe drumul imperial care străbătea provincia de la Sud la Nord. În declaraţie sunt cuprinse referiri la starea actuală a monumentelor arheologice vizibile, restaurate sau conservate, ale castrului legionar. Lucările de restaurare au vizat una din porţile castrului (porta principalis dextra, poarta de sud a castrului aflată în incinta Traseului celor Trei Fortificaţii), o mică porţiune din drumul principal al fortificaţiei (via principalis, aflat pe strada Mihai Viteazul), împreună cu câteva structuri aferente şi o parte din clădirea comandamentului (principia, clădirea din Piaţa Cetăţii).
Modul cum a fost restaurată poarta de sud a castrului roman
”Structura originară a monumentelor pare să nu fie afectată, însă nivelul de la care au fost reconstituite zidurile romane nu este reprezentat unitar, astfel că în cazul construcţiilor situate în vecinătatea traseului drumului roman, acesta este reprezentat diferit faţă de tronsoanele din zona porţii şi a clădirii comandamentului. De asemenea, zidurile sunt reconstituite în chip variat, la ultimele două obiective utilizându-se blocuri de piatră buciardată, fapt care nu are suport ştiinţific. Aşadar, sunt necesare explicaţii sau diferenţieri clare ale structurilor originale (antice) de cele moderne”, se susţine în declaraţia Comisiei LIMES.
Drumul roman ”via principalis” cu o parte din ziduri restaurate cu structuri moderne
În continuare, membrii comisiei afirmă că, deşi fac parte din acelaşi complex (castrul legionar) şi din sistemul frontierei Imperiului Roman, reconstituirile nu reflectă omogenitatea şi integritatea monumentelor reprezentate, element esenţial pentru design-ul urban şi organizarea spaţială a sitului antic, astfel încât să poată fi încadrate în criteriul nr. II al UNESCO stabilit pentru FRE (Frontiers of the Roman Empire). În zona drumului sunt refăcute zidurile unor structuri diferite, poate chiar din faze distincte, dar fără explicaţii clare. Ziduri de susţinere sunt construite în aceeaşi tehnică cu zidurile romane refăcute. Pe de altă parte, şapa de ciment (cu var) de protecţie a zidurilor din zona drumului este diferită faţă de materialul utilizat la protejarea zidurilor din celelalte zone. Intrarea prin poarta castrului se făcea prin două culoare, fiind reconstituite parţial două arcade, din nou într-o tehnică de construcţie diferită faţă de cea originală, aspect care nu este foarte problematic, însă trebuie explicat clar.
Interiorului complexului Principia
Cele mai critice aprecieri se referă la modul în care a fost restaurată zona din Piaţa Cetăţii unde a existat sediul comandamentului castrului roman: ”În zona clădirii comandamentului, intrarea laterală în basilica, situată în faţa încăperilor acoperite cu o structura modernă, este nerealistă, fiind executată din nou fără suport ştiinţific. Statuile de bronz ale unor împăraţi romani, deşi de bună calitate, se apropie mai mult de replici medievale. Or, nici poziţia acestora nu reflectă realitatea arheologică, cu atât mai puţin pe cea istorică, ci dimpotrivă induc publicului o impresie nefundamentată pe argumente ştiinţifice, chiar dacă poate fi înţeles până la un punct scopul educativ pentru care acestea vor fi fost amplasate. Mai mult, planul reconstituit al încăperii stindardelor (aedes) este neobişnuit. Dacă aceasta este realitatea arheologică, atunci avem de-a face cu o excepţie notabilă, structura fiind cu atât mai valoroasă. Detaliul în cauză ar fi trebuit explicat”.
Statuile de bronz ale împăraţilor romani sunt asemănate cu replici medievale
Comisia Mnisterului Culturii mai susţine că monumentele din cadrul lapidariului roma au nevoie de protecţie în cadrul unui spaţiu închis. ”Lapidariul roman organizat în aer liber, în faţa încăperilor acoperite de structura modernă, este impresionant prin valoarea ştiinţifică a materialului epigrafic. Tocmai de aceea atragem atenţia că piesele sunt supuse în prezent unui proces accentuat de degradare din cauza schimbărilor climatice şi prin urmare este recomandabilă protejarea cât mai urgentă a acestora (preferabil într-un spaţiu închis) sau expunerea unor replici”, se mai precizează în document.
Istoricii din cadrul comisiei desemnate prin ordin al ministrului Culturii oferă în final şi o recomandare: ”Sugerăm în continuare ca pentru viitoarele proiecte de punere în valoare a monumentelor să fie implicaţi în mod nemijlocit specialiştii în domeniu, arheologii experţi cu specializare pentru arheologie clasică (fortificaţii romane), în primul rând cei ai Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, ţinându-se cont de standardele internaţionale privind restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a monumentelor, adoptate şi de România”.
Construcţia Sitului Roman Principia, a Drumului Roman Via Principalis şi a grupului sanitar lângă clădirea Ierihon au costat 16.480.598,81 lei (fără TVA), respectiv circa 3,7 milioane de euro. Contractul a fost derulat de patru firme asociate: “Lăncrănjan Franchini” SRL, “Corint” SRL, “General Game” SRL şi “Grup Corint”. Ultimele trei au acţionari comuni şi sunt controlate de omul de afaceri Danil Sabău.
Se încarcă comentariile...
