Producția locală de medicamente este în moarte clinică
0Vreme de decenii, România și-a dinamitat prostește industria farmaceutică națională, iar acum se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de medicamente la care pandemia a contribuit din plin.
Producția locală de medicamente a ajuns într-o situație critică după ce 15 fabrici de substanțe active au fost închise de autorități pe parcursul ultimelor decenii, fără o minimă analiză a efectelor, atrage atenția Patronatul producătorilor industriali de medicamente din România, PRIMER.
Reacția patronatelor vine în urma declarației de luni a ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, potrivit căreia a luat „măsuri concrete” pentru rezolvarea crizei de medicamente, criză care ar urma să se diminueze mai devreme de jumătatea acestui an.
Deși criza este prezentă în toată UE din pricina faptului că multe dintre materiile prime și substanțele active utilizate la producerea medicamentelor sunt importate din India și China, România se confruntă cu cea mai gravă situație, mai spun producătorii.
Potrivit lui Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj și director executiv PRIMER, România a fost până prin anii 2000 un lider al regiunii est-europene în chimie, statut la care a renunțat: „Chimia era condusă înainte de 1989 de Elena Ceaușescu. Nu sunt nostalgic, dar chimia avea pile așa cum astăzi au alte domenii industriale. Din păcate, au dispărut pilele și combinat chimic după combinat chimic au căzut. Până prin 2010 cred că nu a mai rămas niciunul care să fabrice substanțe active farmaceutice”, explică Damian, pentru „Adevărul”, germenii problemelor de azi.
Terapia Cluj, de exemplu, era unul dintre cei mai mari producători de substanțe active din centrul și estul Europei, mai spune Damian: „Exportam în foarte multe țări. Însă, din rațiuni de mediu – ni s-a spus – și din rațiuni de tehnologie a trebuit să închidem toate fabricile de substanțe active. Asta a fost o lipsă totală de viziune”.
Cum și de ce dispar medicamentele
În loc să fabricăm în țară, importăm totul, adaugă Damian. „Din fericire, câteva fabrici de medicamente care au rămas viabile produc medicamentul finit, cel de pe raft. Antibiotice Iași a fost salvată de stat, din fericire, a fost singurul loc unde a existat viziune. Și au mai fost câteva companii care au intrat în componența unor grupuri internaționale care le-au ținut viabile, le-au tehnologizat, le-au strategizat, pentru că este mare lucru să produci medicamente în ziua de azi”, explică Dragoș Damian cum s-a distrus infrastructura industriei farmaceutice.
Maximum 20% dintre medicamentele care se consumă în România sunt fabricate local, restul se importă. „În Ungaria, o singură fabrică exportă de trei ori mai multe medicamente decât toate fabricile din România la un loc. Ca să ajungi la medicamente ai nevoie de substanțe active. În aspirină, de exemplu, substanța activă e acidul acetilsalicilic, care nu se fabrică în România. Cu foarte mici excepții, nicio substanță activă nu se mai fabrică în România. Trebuie toate importate. Și atunci când imporți ești la cheremul celor care-ți livrează. Dacă nu vor să-ți livreze ție sau dacă nu poți să plătești prețul cerut, nu ți se mai trimite produsul respectiv. Și așa dispar medicamentele”, subliniază Dragoș Damian.
Mai mult decât atât, nu este vorba doar de importul de substanțe active. Dincolo de substanța activă dintr-o banală aspirină, pentru fabricarea medicamentului mai trebuie folie de aluminiu, excipienți, folie de plastic, toate importate, mai spune Damian: „Prețurile sunt cele stabilite de furnizori. Dacă nu putem practica acele prețuri, furnizorii nu mai livrează substanța respectivă. E ca la orice alt produs”.
Criza este prezentă și la nivelul UE, adaugă Damian, unde se discută despre faptul că România ar trebui să atragă niște site-uri de materie primă. „Asta înseamnă fabrici noi, chimice, de fapt. Lucru care nu este deloc ușor. Eu am avansat ca soluție existența unui parteneriat strategic cu fabricanții din India care fabrică 40% din materia primă la nivel global. Cumperi de la ei vrac, livrezi și la alte fabrici din Europa, și la cele din România, și faci în așa fel încât să ai tot timpul o aprovizionare cu aceste materiale. Sau vorbești cu acești producători şi le permiți să-și facă o fabrică pentru UE. Sau vorbești la UE și le spui că vei atrage acești producători de materii prime în România, în Europa toată lumea are nevoie de ei, ajută-mă și importă de la ei. Adică, asigură-i că dacă ei fac o investiție în România, ea este rentabilă”, avansează câteva soluții Dragoș Damian.
Pacienți: Taxa claw back ar trebui scoasă
Criza medicamentelor a fost semnalată și de pacienți încă de acum 15 ani pentru că „politica medicamentului în România a fost una greșită, amatoricesc abordată și bazată mai degrabă pe economii la medicamente și pe taxare suplimentară prin claw back”, explică și Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.
Inclusiv de la producători de generice, de medicamente ieftine. ”N-am ținut cont de faptul că ar trebui să avem o listă de medicamente esențiale pe care statul trebuie să o asigure permanent, pentru că Constituția îi obligă. Potrivit Constituției, statul trebuie să aibă în permanență capacitatea de a asigura servicii medicale și medicamente, mai spune reprezentantul asociației de pacienți”, mai spune Barbu.
Acesta arată că taxa claw back – convenită de principiu la 15% – ar trebui scoasă complet, atât pentru medicamentele generice, cât și pentru cele inovative. „România încasează acum peste 350 de milioane de euro din această taxă. În schimb, pacientul român, spitalele, sănătatea, pe de altă parte, plătesc o groază de bani. Pe de o parte, Ministerul Finanțelor se bucură că ia această taxă, dar prin FNUASS și prin programele naționale de sănătate se cheltuiește mai mult. Ne furăm singuri căciula. Această taxă nu folosește sistemului de sănătate, ci Ministerului Finanțelor”, consideră Barbu. Acesta mai spune că statul ar trebui să intervină și să încurajeze existența medicamentelor ieftine pe piața românească.
Ce spune ministrul Sănătății
Luni, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că există acum o politică la nivelul UE ca ţările membre să devină sau să redevină producătoare de materii prime pentru medicamentele generice: „Mă gândesc foarte serios să venim cu o propunere concretă pentru anumite materii prime pe care am putea să le producem în ţara noastră, şi lucrul ăsta să ţină sub control două elemente, unul e legat de aprovizionarea cu medicamente, iar al doilea e legat de politica de preţ care poate fi controlată din moment ce nu mai eşti la bunul plac al altor producători din Asia şi îţi produci singur medicamentele de care ai nevoie. Antibiotice Iaşi are experienţă în producerea de substanţe active pentru antibiotice, în momentul de faţă produce un antifungic, dar în rest... toate ţările, datorită comodităţii, dacă vreţi, de a produce în Asia, preţul ceva mai mic, condiţiile de mediu diferite apropos de reglementări, au preferat ca lucrurile să se întâmple acolo. Toate ţările din UE s-au confruntat cu lipsuri în această perioadă, pentru că acolo unde se produce substanţa activă fie nu au lucrat, fie au mărit foarte mult preţul, şi lucrul ăsta a creat foarte mari perturbări pe piaţa europeană a medicamentului”.
Ce este PRIMER
Din PRIMER fac parte 19 dintre cele mai importante fabrici de medicamente din țară: Ac Helcor, Antibiotice, B.Braun, Bio-Eel srl, Biofarm, Fiterman Farma, Gedeon-Richter, Infomed Fluids, Labormed-Alvogen, Laropharm, Magistra cc, Polisano Pharmaceuticals, Ropharma, Santa SA, Slavia Pharm, Terapia Cluj, TIS Pharmaceutical, Vim Spectrum, Zentiva.
Se încarcă comentariile...
