Poți trăi cu 3.000 de lei pe lună? Expert financiar: „Inflația o simte mai puternic o persoană cu 3.000 lei decât una cu 10.000”

Cât mai valorează 3.000 de lei în România, când facturile, alimentele și transportul consumă cea mai mare parte a veniturilor? Un român a încercat să trăiască o lună cu această sumă, deși nu plătește chirie, nu fumează, nu consumă alcool și gătește acasă. După numai 13 zile, cheltuise deja 2.050 de lei și mai avea la dispoziție doar 950 de lei până la sfârșitul lunii. Experimentul a stârnit sute de reacții pe Reddit, inclusiv din partea unor români pentru care traiul cu 3.000 de lei nu este o provocare de o lună, ci realitatea de zi cu zi. 

Pentru românii cu venituri mici, facturile și alimentele consumă o mare parte din bugetul lunar Foto: Pixabay

În postarea publicată vineri, 13 noiembrie, pe comunitatea Reddit r/roFrugal, autorul și-a prezentat cheltuielile din primele zile ale lunii. Numai combustibilul l-a costat 500 de lei, iar întreținerea, gazele și energia electrică au însumat încă 450 de lei. Pentru alimente și băuturi a plătit aproximativ 600 de lei, la care s-au adăugat abonamentele de telefon, internet și televiziune, o haină, o vizită la frizerie și câteva cumpărături pentru casă.

Cu un buget rămas de aproximativ 55 de lei pe zi, acesta a început să se întrebe nu doar dacă poate rezista până la următorul salariu, ci și ce fel de viață își poate permite. „Pot să trăiesc cu 55 lei pe zi? Da! Garantat. Mai un cartof prăjit, mai un ou, mai un orez, mai un măr. Bă, da ce viață e asta mă frate?”, a scris acesta, întrebându-i pe ceilalți membri ai comunității cum se descurcă atunci când venitul lunar nu depășește 3.000 de lei.

„Am salariul minim pe economie și îți spun eu, nu trăiesc”

Postarea a atras sute de reacții și a scos la iveală experiențe foarte diferite. Pentru unii, 3.000 de lei reprezintă o provocare financiară temporară. Pentru alții, aceasta este suma din care trebuie să trăiască în fiecare lună, fără posibilitatea de a suplimenta bugetul.

„Am salariul minim pe economie și îți spun eu, nu trăiesc. Doar o duc de la o zi la alta. Distracție o data pe an și aia cu cumpătare”, a mărturisit un participant la discuție.

Un alt utilizator a atras atenția asupra diferenței dintre un experiment voluntar și situația celor care nu au de ales: „Unii nu ne-am propus, o facem de nevoie.”

Au existat însă și persoane care au explicat că reușesc să trăiască din sume mai mici, în special atunci când nu plătesc chirie și nu au copii în întreținere. De exemplu, cineva a declarat că își acoperă cheltuielile lunare cu aproximativ 2.000 - 2.500 de lei, după ce renunță la combustibil, abonamente și ieșiri în oraș: „De ce? De nevoie, ca nu cred ca cineva vrea sa traiasca asa”.

Alți utilizatori au criticat tocmai ideea că un venit atât de mic ar trebui considerat suficient doar pentru că o persoană poate renunța la aproape toate cheltuielile care nu sunt strict necesare. „Hai sa nu normalizam traitul asta, la limita subzistentei. Nu e normal salariul asta pentru un om si punct”, a scris un participant.

De ce 3.000 de lei ajung mai greu într-un oraș mare

Expertul financiar Adrian Asoltanie explică pentru „Adevărul” că localitatea în care trăiește o persoană poate schimba radical modul în care aceasta își gestionează veniturile.

„Când vine vorba de cum ne descurcăm cu un venit de 3.000 lei pe lună, provocarea e foarte mare”, spune specialistul, arătând că situația este deosebit de dificilă în București, Cluj, Timișoara sau Iași, unde costurile locuirii și ale serviciilor sunt ridicate. În schimb, o persoană care locuiește la casă și dispune de o grădină sau de o mică gospodărie poate acoperi o parte dintre nevoile alimentare fără să cumpere toate produsele.

Indiferent de localitate, locuința rămâne una dintre cele mai importante categorii de cheltuieli. Chiar și proprietarii care nu au rate bancare trebuie să plătească utilitățile, întreținerea, taxele și impozitele.

Alimentația reprezintă o altă presiune asupra bugetului. Adrian Asoltanie subliniază că, pentru o persoană cu venituri mici, contează nu doar ce cumpără, ci și de unde cumpără.

„Magazinele mici din apropierea locuinței, de obicei, sunt mult mai scumpe decât hipermarket-urile sau decât magazinele discounter”, explică expertul.

La fel de important este transportul. Folosirea unei mașini personale poate consuma o parte considerabilă din venit, mai ales dacă sunt luate în calcul nu doar costurile combustibilului, ci și întreținerea, asigurările și eventualele reparații, spune acesta.

Problema a fost semnalată și în discuția de pe Reddit. Mai mulți participanți au observat că cei 500 de lei cheltuiți pe benzină reprezentau una dintre cele mai mari sume din bugetul experimentului. Alții au atras însă atenția că renunțarea la mașină nu este o opțiune pentru persoanele care locuiesc în localități fără transport public adecvat și trebuie să facă naveta.

Cât ar trebui să câștige un tânăr pentru a trăi decent

Pentru un tânăr care locuiește singur și trebuie să plătească și chirie, un venit de 3.000 de lei impune compromisuri importante. Adrian Asoltanie spune că una dintre soluții este împărțirea cheltuielilor de locuire cu alte persoane, fie prin închirierea unei camere, fie prin mutarea într-o zonă mai ieftină. Totuși, aceste variante nu rezolvă problema veniturilor insuficiente, ci doar reduc temporar presiunea financiară.

Întrebat ce sumă ar permite unui tânăr să își acopere cheltuielile și să economisească, expertul estimează un necesar de aproximativ 5.000 de lei lunar, în funcție de stilul de viață și de costurile locuirii.

„Aș zice că undeva, în jur de un 5.000 lei pe lună ar fi o sumă care să îți permită cu ceva curățenie și cu ceva cumpătare, să poți să îți acoperi mai multe din categoriile de cheltuieli și, eventual, să și pui deoparte recomandarea de 10% adică 500 lei”, explică Adrian Asoltanie.

Estimarea nu reprezintă un prag universal al traiului decent, ci o apreciere orientativă, care poate varia considerabil între localități și în funcție de situația fiecărei persoane.

Inflația îi lovește mai puternic pe românii cu venituri mici

Dincolo de alegerile individuale, creșterea prețurilor afectează în mod diferit gospodăriile. Persoanele cu venituri reduse folosesc, de regulă, o parte mai mare din bani pentru alimente, energie și alte cheltuieli esențiale, astfel încât au mai puține posibilități de a compensa scumpirile.

„Principalul inamic al persoanelor cu venituri mici este inflația, pentru că inflația, pe de o parte, scumpește exact produsele și serviciile pe care le folosesc acești oameni. Inflația o simte mai puternic o persoană cu 3.000 lei decât o persoană cu 10.000 lei salariu”, avertizează Adrian Asoltanie.

Expertul atrage atenția și asupra efectelor pe care dobânzile ridicate le pot avea asupra celor care au deja credite. Atunci când o mare parte din venit este destinată cheltuielilor obligatorii, orice majorare a ratei poate destabiliza bugetul.

Riscurile sunt cu atât mai mari în cazul persoanelor care au contractat mai multe împrumuturi pentru bunuri de folosință îndelungată, precum electrocasnicele sau telefoanele.

O problemă medicală, o reparație neprevăzută sau pierderea temporară a veniturilor poate obliga o astfel de persoană să se împrumute din nou, accentuând dificultățile financiare.

Cum pot fi evitate creditele scumpe

Adrian Asoltanie recomandă persoanelor cu venituri mici să pună deoparte chiar și sume modeste, pentru a avea o rezervă în cazul unor cheltuieli neprevăzute. O soluție pe care o propune este înscrierea într-o casă de ajutor reciproc (CAR), unde membrii contribuie periodic cu bani și pot solicita împrumuturi atunci când au nevoie.

„O recomandare foarte importantă pentru românii cu venituri mici este folosirea sistemului de tip CAR, faimosul sau vechiul sistem al caselor de ajutor reciproc, pentru că acest sistem îi scutește pe cei cu venituri mici de riscul de a intra în datorii scumpe”, explică expertul financiar.

Concret, o persoană poate contribui lunar cu 100–200 de lei la fondul unei astfel de organizații. Banii se acumulează în contul său de membru, potrivit regulilor CAR-ului, iar dacă apare o urgență sau trebuie să facă o achiziție importantă, poate solicita un împrumut. Adrian Asoltanie vorbește despre dobânzi de aproximativ 10–12%, pe care le consideră mai avantajoase decât cele practicate de unele instituții financiare nebancare (IFN). Acordarea creditului, suma disponibilă și condițiile de rambursare depind însă de regulile fiecărei case de ajutor reciproc.

În opinia sa, avantajul unui asemenea sistem este că poate încuraja economisirea regulată și poate oferi o alternativă la creditele costisitoare. „Altminteri, există riscul foarte serios de a ajunge pe la IFN-uri și acolo se vor lovi de dobânzi de 70-80% ceea ce pentru o persoană cu venituri mici este absolut copleșitor”, avertizează Adrian Asoltanie.

De ce economisirea nu este suficientă

Pe termen lung, Adrian Asoltanie spune că reducerea cheltuielilor nu este suficientă. Pentru cei care câștigă 3.000 de lei lunar, prioritatea ar trebui să fie găsirea unor modalități de a-și crește veniturile.

„Una dintre prioritățile persoanelor cu venituri mici ar trebui să fie creșterea veniturilor, și anume cum facem să câștigăm mai mulți bani, să nu rămânem toată viața pe 3.000 lei salariu”, explică expertul financiar.

Printre variantele indicate de acesta se numără învățarea unei meserii, continuarea studiilor sau dobândirea unor calificări care să permită accesul la locuri de muncă mai bine plătite. Pentru unii români, o soluție poate fi mutarea într-o localitate cu un cost al vieții mai redus sau plecarea la muncă în străinătate, unde anumite meserii sunt remunerate mai bine.

Asoltanie atrage însă atenția că traiul într-un oraș mare rămâne deosebit de dificil pentru cei cu salarii mici, deoarece aproape toate nevoile, de la locuință și hrană până la transport, presupun cheltuieli pe care nu le pot evita.