Video Mirabela Grădinaru a făcut un apel la empatie în Conferința „Sănătatea mintală în era digitală”: „Să vedem copilul dincolo de ecran”

Dependența de tehnologie, impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale și efectele inteligenței artificiale asupra capacității de concentrare s-au aflat în centrul dezbaterilor din cadrul conferinței „Sănătatea mintală în era digitală”, organizată de Q Magazine. Mirabela Grădinaru, partenera președintelui a pledat pentru o abordare mai empatică a relației dintre adulți și copii și pentru eliminarea stigmatizării problemelor de sănătate mintală.

În cadrul conferinței „Sănătatea mintală în era digitală”, medici, psihologi, profesori și reprezentanți ai societății civile au atras atenția asupra creșterii alarmante a problemelor emoționale și comportamentale în rândul copiilor și adolescenților.

Mirabela Grădinaru Foto: Conferința „Sănătatea mintală în era digitală”,

Potrivit Mirabelei Grădinaru, dezbaterea despre impactul tehnologiei asupra celor mici nu ar trebui să se rezume la restricții și interdicții, ci la găsirea unor soluții prin care copiii să poată trăi echilibrat într-o lume dominată de tehnologie.

„Cred că discuţia noastră nu ar trebui să înceapă cu întrebarea «Cum îi ţinem departe de tehnologie?», ci poate cu una mai dificilă: «Cum îi ajutăm să trăiască sănătos într-o lume în care tehnologia va fi mereu prezentă?»”, a explicat partenera președintelui într-un mesaj video.

Mirabela Grădinaru a vorbit și despre dificultățile cu care se confruntă părinții și despre nevoia de a înțelege mai bine ce se află în spatele comportamentelor copiilor.

„Părinţii nu au întotdeauna răspunsurile. Nici nu cred că trebuie să le aibă, dar cred că putem încerca să rămânem aproape. Să vedem copilul dincolo de ecran”, a explicat partenera președintelui în contextul conferinței.

„Uneori, ceea ce noi vedem ca fiind un timp prea îndelungat petrecut pe telefon poate însemna nevoia de a aparţine unui grup”

Partenera șefului statului a atras atenția că utilizarea excesivă a telefonului poate ascunde probleme mai profunde decât simpla dependență de tehnologie:

„Uneori, ceea ce noi vedem ca fiind un timp prea îndelungat petrecut pe telefon poate însemna, pentru copil, nevoia de a aparţine unui grup, poate însemna comparaţie, frica de a nu fi exclus, singurătate sau, pur şi simplu, poate fi locul în care încearcă să fugă pentru câteva ore de ceva ce îl apasă”.

În plus, a subliniat că limitele sunt necesare, dar că acestea trebuie însoțite de dialog și înțelegere.

„Copiii au nevoie de adulţi care să le ofere repere şi siguranţă, dar cred că limita funcţionează cel mai bine atunci când nu vine singură, ci împreună cu explicaţia, cu răbdarea şi, mai ales, cu relaţia”, a spus partenera președintelui.

„Să ne uităm şi la lumea pe care am construit-o în jurul lor”

Mirabela Grădinaru a afirmat că discuțiile despre sănătatea mintală a copiilor și adolescenților trebuie să țină cont și de mediul în care aceștia cresc:

„Când vorbim despre sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor, să nu discutăm doar despre ce trebuie să facă ei diferit. Să ne uităm şi la lumea pe care am construit-o în jurul lor: o lume foarte rapidă, foarte zgomotoasă, o lume în care succesul este expus permanent, în care comparaţia este la un gest distanţă.”

În acest context, partenera președintelui consideră un sprijin valoros pe care adulții îl pot oferi unui copil este crearea unui spațiu sigur în care acesta să se poată exprima fără teama de a fi judecat:

„Poate că una dintre cele mai importante forme de protecţie pe care le putem oferi unui copil este un loc în care nu trebuie să demonstreze nimic, un loc în care poate spune: «Mi-e greu», «Mi-e frică» sau, pur şi simplu, «Nu ştiu ce se întâmplă cu mine»”.

„Avem nevoie să facem din sănătatea mintală un subiect despre care se poate vorbi fără ruşine”

În mesajul său, Mirabela Grădinaru a susținut că este nevoie de implicarea specialiștilor, a școlii și a familiei, dar și de schimbarea modului în care societatea privește sănătatea mintală.

„Avem nevoie de specialişti, de profesori pregătiţi şi de părinţi informaţi, dar, înainte de toate, avem nevoie să facem din sănătatea mintală un subiect despre care se poate vorbi fără ruşine”, a explicat în același mesaj.

Partenera președintelui a transmis că solicitarea de ajutor nu trebuie privită ca un semn de slăbiciune:

„Un copil care cere ajutor nu este un copil slab. Un părinte care cere ajutor nu este un părinte care a eşuat. Şi un om care spune că nu este bine nu ar trebui să simtă că trebuie să se ascundă”.

Specialiștii avertizează asupra efectelor dependenței de ecrane

Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale prezentate în cadrul conferinței „Sănătatea mintală în era digitală” a fost fenomenul numit „nomofobie”, asociat dependenței de tehnologie, potrivit Q Magazine

Potrivit datelor prezentate de neurologul Jan Martin Stransky, „peste jumătate din adolescenți și-ar dona mai degrabă o parte a corpului, decât să renunțe la digital”.

Neurolog: „Inteligența artificială ne fură abilitatea de a gândi critic”

Invitat special al conferinței, profesorul și neurologul Jan Martin Stransky a avertizat că utilizarea excesivă a tehnologiei și a inteligenței artificiale poate afecta funcționarea creierului și capacitatea de a analiza informațiile în mod independent.

„Inteligența artificială ne face viața mai ușoară, dar ne fură abilitatea de a gândi critic. Îmbrățișarea fără limite a digitalizării ne va distruge”, a afirmat specialistul.

Acesta a prezentat și statistici care arată modificarea comportamentului generațiilor tinere. Dacă în urmă cu două decenii oamenii își puteau menține atenția asupra unui conținut timp de aproximativ două minute și jumătate, astăzi media a scăzut la aproximativ 40 de secunde.

Tot Stransky a arătat că 78% dintre tinerii din Generația Z recunosc că sunt dependenți de telefon, iar aproape jumătate au fost diagnosticați cu o formă de tulburare mintală.

La eveniment a fost lansată și ediția în limba română a volumului The Rise and Fall of the Human Mind („Ascensiunea și decăderea minții umane”), semnat de profesorul  Jan Martin Stransky

România, pe primul loc în Europa la utilizarea problematică a rețelelor sociale

Potrivit statisticilor invocate de organizatori, România înregistrează cea mai mare rată de utilizare problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților europeni, aproximativ 22% dintre aceștia raportând astfel de comportamente, dublu față de media europeană.

De asemenea, reprezentanții Spitalului Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia” au atras atenția că un număr tot mai mare de copii ajung în atenția specialiștilor cu simptome asociate dependenței de mediul digital, de la insomnii și anxietate până la agresivitate și tentative de suicid.

Rareș Prisăcariu: „Aș vrea să se interzică telefoanele la școală”

Una dintre cele mai captivante intervenții a fost cea a elevului și ambasadorului cultural Rareș Prisăcariu, care a pledat pentru limitarea utilizării telefoanelor mobile în unitățile de învățământ.

„Aș vrea să se interzică telefoanele la școală”, a spus acesta, argumentând că dispozitivele mobile nu aduc beneficii procesului educațional și afectează atenția elevilor.

„La școală venim pentru a învăța, nu pentru a ne juca. Dacă aducem telefonul la școală, nu aduce niciun beneficiu, pentru că ne deconcentrează”, a afirmat Rareș.

Tânărul a susținut și reintroducerea unor practici educaționale clasice, precum scrisul cu stiloul și creșterea rolului activităților fizice în programul școlar.

Țările nordice fac un pas înapoi de la digitalizare

În cadrul conferinței a fost invocat și exemplul statelor nordice, considerate printre cele mai digitalizate din lume. Potrivit participanților, Suedia și Norvegia au început să reintroducă manualele tipărite, scrisul de mână și bibliotecile clasice după ce au constatat o scădere a performanțelor școlare asociată utilizării excesive a dispozitivelor digitale.

Concluzia generală a dezbaterii a fost că tehnologia și inteligența artificială pot aduce beneficii importante, însă utilizarea lor fără limite și fără educație digitală adecvată riscă să afecteze dezvoltarea intelectuală, emoțională și socială a copiilor și adolescenților.