Exportul de someri

De 12 ani, romanii se tem cel mai mult de cresterea preturilor si de pierderea locului de munca. Conform sondajelor de opinie, nota de lichidare s-a dovedit a fi mai inspaimantatoare decat convoaiele

De 12 ani, romanii se tem cel mai mult de cresterea preturilor si de pierderea locului de munca. Conform sondajelor de opinie, nota de lichidare s-a dovedit a fi mai inspaimantatoare decat convoaiele de refugiati care au brazdat Iugoslavia, decat Bagdadul in flacari sau chiar decat boala. Asta pentru ca toti stiu ca, in Romania de azi, daca un salariu nu e, nimic nu e. Dar, gata, statisticile recente ale Ministerului Muncii arata ca romanii au scapat de spectrul somajului. Astfel, in tara noastra, somajul oficial a ajuns la 8,3%, fiind mai mic decat cel din tari precum Spania, Portugalia sau Italia. Prin unele zone, rata somajului pur si simplu s-a prabusit in doar cateva luni, cel mai bun exemplu in acest sens fiind orasul Roman, cu o scadere abrupta de la 32% la 10%. Acest adevarat miracol statistic nu se explica deloc printr-o exploziva crestere economica. In primul rand, e vorba de o "clasificare" diferita folosita de Ministerul Muncii. In dictionare, somerul este definit ca o persoana apta de munca care nu-si gaseste de lucru. In acceptiunea Agentiei Nationale de Organizare si Formare a Fortei de Munca, somerul roman este persoana care isi face de lucru venind periodic la agentie pentru a se inregistra in baza de date a acesteia. Dar un somer, indiferent ce salariu a avut inainte, nu mai primeste ca ajutor decat 75% din salariul minim pe economie, ajutor acordat doar timp de noua luni. Acum a devenit mai rentabil sa te declari persoana fara sursa de castig, pentru a primi venitul minim garantat, decat sa fii incadrat "ca somer". In al doilea rand, eliminarea vizelor pentru Europa occidentala a fost un factor major de influenta a pietei fortei de munca din Romania. Una peste alta, aproximativ 600.000 de compatrioti de-ai nostri lucreaza cum pot si pe unde pot prin Vest, de unde trimit o gramada de bani acasa. Anul trecut au intrat in tara 1,3 miliarde de dolari, suma care este cu 200 milioane de dolari mai mare decat investitiile straine directe in Romania. In acest fel, romanii care lucreaza in strainatate au devenit cei mai mari investitori straini de la noi. Plecarea atator sute de mii de oameni a lasat o multime de slujbe libere, mai ales in economia subterana. Tocmai acesta e motivul pentru care bugetul n-a fost ingropat de o avalansa de cereri pentru acordarea venitului minim garantat. Mii de oameni prefera sa lucreze la negru, asumandu-si riscurile de rigoare, decat sa munceasca in folosul comunitatii pentru a incasa venitul minim. In final, aceasta migratie spre Vest a schimbat structura saraciei din Romania. Pana acum cativa ani, saracia de la noi avea un caracter geografic, cu niste varfuri precis delimitate. Restructurarea unor intregi sectoare economice a constat in dezindustrializarea fortata si rapida a unor zone intregi. Din acest motiv, in Valea Jiului si in alte bazine miniere tensiunile sociale erau maxime, pentru ca lumea murea efectiv de foame. Problema a fost rezolvata, la fel de scurt, prin goana spre Vest. Un exemplu concludent in acest sens e Borsa, orasul nascut langa o mina de neferoase, care acum e pe jumatate abandonata. Dar, in Borsa nu exista picior de somer pentru ca 10.000 din cei 30.000 de locuitori ai orasului au plecat la munca in Italia. Incet, incet, datorita acestui fenomen si datorita unor submigratii locale spre zone bogate, cum ar fi Timisoara sau Bucurestii, harta saraciei din Romania s-a nivelat. Astfel, au disparut gaurile negre de pe harta care dadeau nastere la adevarate tornade sociale. Acum, Executivul a decis sa astupe si ultimele falii produse de disponibilizarile in masa de la Hunedoara si Brasov cu o ploaie de salarii compensatorii. In acest fel, Romania si-a dat la export una din putinele resurse pe care le mai avea: forta de munca ieftina si relativ calificata. Din pacate, resursa pe care o constituie acest export e pe cale de a se epuiza. Acest export e facut uneori si fara migratia romanilor spre alte zari. Astfel, toata industria noastra textila lucreaza in sistem lohn, adica investitorii straini aduc absolut totul din afara, folosind din Romania doar mana de lucru. Dar, odata cu adoptarea treptata a legislatiei europene, forta de munca de la noi devine din ce in ce mai scumpa. Deja tot mai multi producatori de textile au inceput sa-si mute fabricile in Moldova si Ucraina, unde salariul mediu e de 50 de dolari, nu de 130, ca la noi. La fel, capacitatea Europei de a absorbi constructori, ospatari si asistente medicale din Romania se apropie de limita. In curand, la export nu va mai merge decat personalul calificat peste medie, in special informaticienii. De altfel, la bursa locurilor de munca din Bucuresti s-au cautat ori personal superspecializat, ori muncitori necalificati. In concluzie, dupa ce a eliminat gaurile negre din economie, Executivul ar trebui sa puna la punct o strategie prin care sa puna ceva in loc. Altfel, in cativa ani vom obtine productii record de someri, pe care nu-i va dori nimeni.