Dieta care împacă produsele specific românești cu alimentația sănătoasă. Hâncu: „Păstrăm fasolea, dar fără cârnați”
0E nerealist să credem că dietele mediteraneene/nordice, cele mai sănătoase din lume, vor putea fi introduse în România pe scară largă. Cercetătorii români analizează dieta carpato-danubiană, un model alimentar care încearcă să împace produsele specific românești cu alimentația sănătoasă.
Universitatea Babeș-Bolyai va studia dieta carpato-danubiană creată de nutriționistul clujean Nicolae Hâncu și echipa sa, având ca inspirație cele mai sănătoase diete din lume: dieta mediteraneană și cea nordică.
Proiectul se numește „CARPO pentru un comportament alimentar sănătos” (CARPO acronimul alimentației „Carpato-Danubiene”) și este derulat de Centrul Național de Competențe în Stilul de Viață Sănătos, fondat de Academia Română și UBBMed.
„Este nerealist să credem că dietele mediteraneene/nordice vor putea fi implementate în România pe scară largă cu produse importate direct din acele zone, ținânt cont de disponibilitatea produselor și costurile lor, această opțiune fiind neproductivă pentru economia țării”- a susținut rectorul UBB, Daniel David.
În prima jumătate a anului 2024 vor fi analizate biochimic produse românești care pot înlocui produse mediteraneene/nordice, respectându-se însă principiile alimentației mediteraneene/nordice.
Un exemplu în acest sens este înlocuirea cunoscutului somon din țările nordice cu păstrăvul românesc sau înlocuirea uleiului de măsline cu ulei de floarea soarelui presat la rece.
Începând din toamna anului 2024, alimentația „Carpato-Danubiană” va fi testată în studii clinice controlate, implicând Cantina UBB, Clinica Universitară de Psihologie, care va analiza implicațiile pe sănătate mintală și mecanismele de aderență (inclusiv de modificări cognitiv-comportamentale în comportamentul alimentar), precum și diverse structuri UBBMed, care, prin laboratoarele existente, în colaborare și cu alți specialiști necesari, vor analiza implicațiile biomedicale.
Concluziile și implicațiile practice, bazate pe dovezi științifice, vor fi formulate la începutul anului 2025.
„Adevărul” a discutat cu fondatorul Centrului Clinic de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, despre bazele dietei carpato-danubiene și despre ce putem păstra din bucătăria tradițională românească.
Cel mai sănătos model alimentar
Hâncu a susținut că cel mai cunoscut model alimentar din lume este cel mediteranean.
„Acesta se bucură, în momentul de față, de aprecieri unanime peste tot în lume, chiar cu premii calculate pe baza unor sondaje făcute în Statele Unite, în media, în lumea științifică, în lumea universitară pe mai multe paliere. An de an, în luna ianuarie se comunică rezultate. De cinci ani, dieta meditaraneană este câștigătoarea absolută”, spune profesorul.
În afară de aceasta, dieta mediteraneană a fost decretată patrimoniu UNESCO. „Pentru că dieta mediteraneană este o dietă care a fost preluată în lumea științifică, s-au efectuat studii care au adus niște contribuții extraordinare în prevenția primară și secundară în cardiologie. Primele studii din lumea nutriției care au demonstrat că prin alimentație de acest tip se poate preveni apariția bolilor cardiovasculare la cei care nu au astfel de afecțiuni, iar la cei care au boli cardiovasculare se poate preveni agravarea lor. Succesul dietei meditaraneene este imens și multe țări au căutat să-l preia”, susține Hâncu.
Înainte de pandemie, Nicolae Hâncu și echipa lui au conceput un model alimentar cu influențe din cel mediteranean, dar și cel nordic, cunoscut și el pentru beneficiile incontestabile pentru sănătate.
„Și atunci noi am zis, suntem la mijlocul distanței dintre zonele unde aceste diete sunt dominante, astfel că am venit cu modelul nostru, care a presupus înlocuirea unor alimente din dieta mediteraneană/nordică cu altele care se găsesc la noi în țară”, explică profesorul.
Un exemplu în acest sens este somonul din dieta nordică, ce se găsește în alimentația mediteraneană, și care va fi înlocuit cu păstrăvul din România.
„Vrem să vedem în ce măsură alimentele pe care noi dorim să le înlocuim de acolo cu altele de la noi au aceeași valoare”, explică profesorul.
Un alt aliment extrem de important al dietei mediteraneene este uleiul de măsline extravirgin.
„Noi vrem să-l înlocuim cu uleiurile din România, în special cel de floarea-soarelui și de porumb presate la rece, care nu sunt rafinate, dar baza științifică ne lipsește. Și atunci ne-am propus să analizăm dacă există efecte benefice similare, pentru că nu există nicio dietă perfectă, nu există niciun aliment perfect, motiv pentru care se și spune diversificare, diversificare, diversificare”, a explicat Hâncu.
Profesorul explică ce înseamnă un model alimentar: „Până în urmă cu aproximativ 15-20 de ani, regimurile alimentare erau bazate pe macronutrienți, adică pe glucide, pe lipide și proteine. Acum regula este dată de un model alimentar care presupune tot ce mănâncă omul în decursul unei zile, săptămâni, luni”.
Piramida alimentației sănătoase
Nutriționistul explică în ce constă modelul mediteranean: „Mâncăm toate cele cinci grupuri de alimente, cereale, fructe, leguminoase, alimente care au la bază proteine - de origine vegetală sau animală - sau alimente foarte grase și foarte dulci, și atunci s-a și constituit o piramidă alimentară. La baza piramidei avem cereale, legume, fructe. La mijlocul piramidei avem carne, pește, ouă, brânzeturi, lactate. Și chiar deasupra, în vârful piramidei, avem tot ce este gras și dulce”.
Pentru a fi mai ușor de folosit, Hâncu și echipa au modificat piramida.
„Noi am modificat puțin piramida și am spus că nu ne interesează stratificarea în funcție de alimente, ci ne interesează în funcție de frecvența cu care se consumă alimentele”, a explicat el.
În piramida inițială, concepută de nutriționiștii spanioli și italieni, uleiul de măsline era undeva în vârful piramidei, având în vedere faptul că trebuie să consumăm puține grăsimi.
„Noi am decis să-l coborâm la baza piramidei, pentru că se consumă zilnic în cantități mici, bineînțeles. Acesta e doar un exemplu care arată cum am constituit această piramidă și cu ea lucrăm de mulți ani”.
Piramida ne ajută stabilind cât de des și câte porții de alimente putem mânca zilnic, săptămânal, lunar: „Vegetale, adică cereale, fructe, zarzavaturi mâncăm zilnic și chiar de mai multe ori pe zi. În schimb, alimentele de la mijlocul piramidei - carne, pește, ouă, fructe de mare, brânzeturi, lactate - se mănâncă de câteva ori pe săptămână. Ceea ce găsim în partea de sus a piramidei, grăsimi și dulciuri, se mănâncă de câteva ori pe lună, deci foarte rar”.
Pacienții vor putea să folosească piramida alimentară mai eficient. „Poți mânca o felie de slănină? Aceasta se află în partea de sus a piramidei, deci, se poate, dar o dată pe lună”, a explicat profesorul.
Hâncu subliniază: „Alimentele trebuie să fie predominant vegetale, dieta este omnivoră. Mănânci de toate, dar vegetalele sunt omniprezente”.
Adevărul despre bucătăria tradițională
Nutriționistul precizează: „Alimentele trebuie să fie de calitate, proaspete, nerafinate, uleiul să fie nerafinat, cereale să fie nerafinate și pregătirea lor să fie adecvată, în sensul că bucătăria tradițională, mai ales aici în Ardeal, axată pe prăjeală, pe rântaș, practic trebuie să dispară”.
Întrebat dacă își are locul alimentația tradițională din România în modelul carpato-danubian, Hâncu a răspuns: „Sigur că bucătăria tradițională din România e foarte gustoasă, dar nu avem până în momentul de față date suficiente să spunem că este o alimentație sănătoasă. Din contră. Dumneavoastră o să mă întrebați: de unde sunt afumăturile, unde sunt preparatele de porc, unde e mielul care apare acum de Paști? Ce păstrăm din această alimentație tradițională?”.
Răspunsul cunoscutului specialist nu îi va bucura pe adepții bucătăriei tradiționale.
„Prea puține lucruri putem spune noi în momentul de față că le putem păstra. Sigur, este tradițională fasolea, dar fără cârnați, de exemplu”, explică nutriționistul.
Hâncu susține că preparatele tradiționale specifice celor două sărbători religioase împortante, Paștele și Crăciunul, precum preparatele din porc și miel, sunt departe de a avea o notă calitativă superioară în alimentație.
„Acestea nu-și găsesc locul într-o alimentație sănătoasă. Eventual, pot fi folosite ca o gustare pur și simplu. Adică să mâncăm 100-150 de grame de friptură de miel o dată, atunci de Paști, și atâta tot”, explică el.
În preajma perioadei de Crăciun situația este și mai problematică, pentru că timp de aproape o lună se consumă foarte multe preparate din porc.
„O să mă întrebați, bun, dar atunci, ce rost are proiectul CARPO. Știința n-are limite și noi căutăm acum noi valențe, căutăm noi argumente cu privire la cât de valoroase sunt alimentele specifice din România”, explică profesorul.
Stil de viață sănătos
În plus, proiectul realizat de UBB și Academia Română, care au înființat Centrul Național de Competențe în Stil de Viață Sănătos, analizează toate elementele care presupun un stil de viață sănătos.
„Stilul de viață sănătos are trei elemente vitale: alimentație, mișcare, somn. Există și alte componente, dar acestea sunt vitale. O altă componentă se referă la măsura în care ne angajăm sau aderăm la programele de educație, mergem la control medical periodic, respectăm regimul de vaccinuri etc. Cine face prescrierea acestui stil de viață? Stil de viață înseamnă suma comportamentelor. Cine răspunde de comportamente? Psihologia”, explică profesorul.
El subliniază că există o influență reciprocă foarte importantă între alimentație și starea psihică a oamenilor.
„Alimentația mediteraneană este, la ora actuală, alimentația prin care se previne depresia și se întârzie procesul de îmbătrânire. Deci două elemente extrem de importante. UBB a lansat modelul conform căruia omul trebuie privit din trei puncte de vedere: biomedical, psihologic și social. Alimentația mediteraneană exact asta face, permite integrarea perfectă a modelului alimentar în domeniul psihologic și în domeniul social. Pentru că este o alimentație accesibilă. Este foarte bine tolerată pentru că este foarte gustoasă. Și dacă ne bazăm doar pe faptul că ne putem permite să scoatem o carte de nutriție în care zicem: „mâncați mediteranean” înseamnă că impactul social este unul pe măsură”, a concluzionat medicul.
Se încarcă comentariile...
