De la ora de limba română la testele naţionale. Opoziţii

Profesorii la tablăConf.dr. Andra VasilescuFacultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti

Ora de limba română: faptele şi argumentele ştiinţifice. În textul dat spre analiză la testele naţionale, iar este adverb cu sens aspectual iterativ (considerat de GA vol. I, 1966, p. 307 adverb de mod, iar de GA vol. I, 2005, p. 595 şi vol. II, p. 485 adverb temporal). Ambele ediţii ale GA surprind în esenţă acelaşi lucru (valoarea iterativă a adverbului): încadrarea într-o clasă semantică sau în alta este o problemă subtilă de interpretare gramaticală, de fineţe a detaliilor. Pentru nivelul clasei a VIII-a, oricare dintre cele două interpretări este corectă. În ceea ce priveşte propoziţia subordonată din text, aceasta este atributivă, izolată prin virgulă de regentă. Fără niciun dubiu, este singura interpretare corectă, în acord cu orice gramatică (fie ea vechea sau noua GA) şi cu orice manual şcolar: un cuvânt/o propoziţie care are ca regent un substantiv este atribut/atributivă. Propoziţia din text are ca regent substantivul toamna, cu semnificaţie temporală, ceea ce permite folosirea unui adverb relativ în subordonată (când), echivalent cu pronumele relativ în care. În mod clar, propoziţia se subordonează acestui substantiv şi nu verbului din propoziţia regentă, care este la timpul prezent şi nu justifică folosirea în subordonată a mai mult ca perfectului. Mai mult ca perfectul, care indică o acţiune trecută anterioară altei acţiuni trecute, se raportează la participiul trecut din text şi la momentul evocat prin imaginile vizuale, olfactive, tactile. Cam greu pentru clasa a VIII-a, dar relevant în realizarea unor departajări.
Testele naţionale: Greşeli în barem? Subiectele de examen? Baremul de corectare a oferit alte soluţii de analiză. Eroare umană. Important ar fi fost însă ca greşeala să fie recunoscută şi asumată cu onestitate ştiinţifică de persoana care a comis-o. Autorul subiectului ar fi trebuit să ceară public scuze profesorilor, părinţilor, elevilor şi să găsească modalitatea cea mai bună de a-şi corecta greşeala, de a nu-i lăsa pe candidaţi să suporte consecinţele acesteia. Cu convingerea falsă că astfel va salva onoarea instituţiei, MEdC a preferat să agraveze eroarea, într-o încercare încăpăţânată de a muşamaliza faptele, ignorând adevărul ştiinţific şi "dând vina", inexact şi laş, pe noua Gramatică a Academiei. În timp ce lingviştii/profesorii/elevii au argumentat, autorul subiectului şi MEdC nu au oferit nicio contraargumentaţie ştiinţifică solidă, ci, într-un impuls de autoapărare şi autoconservare, şi-au exprimat regretul că se încearcă "să se inducă elevilor ideea de neprofesionalism al ministerului". Rezolvarea corectă a situaţiei de criză ar fi fost o bună ocazie pentru MEdC de a-şi demonstra tocmai profesionalismul. Fondul problemei nu îl constituie însă existenţa unor erori în barem, ci subiectele: acestea ar trebui formulate cu mai multă grijă, evitându-se aspectele controversate, detaliile nerelevante pentru evaluarea cunoştinţelor şi competenţelor unor elevi de clasa a VIII-a. Baremele greşite sunt adesea reflexul unor subiecte prost concepute şi inadecvate.
Opoziţii. Întâi formularea unor subiecte inadecvate, apoi lipsa de curaj în asumarea erorii au generat şi de această dată conflicte artificiale, creând opoziţii cu inflexiuni politice: minister vs ceilalţi, profesori vs elevi, lingvişti vs minister, elevi vs elevi, unii vs alţii... O problemă de didactică şi evaluare a fost transferată în domeniul dezbaterilor academice şi al declaraţiilor superficiale cu iz politic, eludând principiile didacticii şi evaluării, dar mai ales corectitudinea ştiinţifică. Cred că ar trebui să existe o legătură mai strânsă între învăţământul universitar şi cel preuniversitar, între specialişti, profesori şi evaluatori. Specialiştii ar fi trebuit consultaţi în timpul elaborării subiectelor şi a baremelor, nu după ce concursul s-a consumat. Efectul? Un scandal trecător de presă (care, din grabă, din lipsă de spaţiu sau în căutarea senzaţionalului, scapă esenţa), atenţionări în MEdC, nemulţumiri şi frustrări ale unor profesori, elevi, părinţi (nebăgate în seamă). Nu acesta este rostul specialiştilor şi nici rolul examenelor.

Textul controversat
de la testul de română
"Prin iarnă din cămara zăvorită
Se furişează clar miros de mere
Readucând în vremea viscolită
Iar toamna cu trecută mângâiere,
Când sufletul împovărat venise,
Cu târna lui de poame şi de vise,
În casa amintirilor închise".
(Ion Pillat, Copil de-odinioară)