Cum putea fi evitat haosul de la urne. Sociolog: „Procesul de vot a rămas profund arhaic”
0Modernizarea sistemului de vot ar trebui să fie una dintre priorități, spun cei care au analizat cu atenție modul cum s-a desfășurat procesul electoral la alegerile locale și europarlamentare 2024 și care consideră că scrutinul de duminică nu a fost cel mai bine organizat.
Imaginile cu oamenii adormiți cu capul sprijinit pe sacii de voturi, venite din mai multe colțuri ale țării, și faptul că la patru zile de la scrutin încă se mai (re)numără voturi ar trebui să ne facă să discutăm despre sistemul încă arhaic de votare din România, crede sociologul Robert Santa. Deși au rămas doar câteva luni până la următoarele alegeri, se impune o discuție pe tema modernizării procesului de vot, spune sociologul.
„Știu că foarte multe persoane n-au neapărat încredere în tehnologie și siguranța ei, dar cred că pentru următoarea tură de alegeri e important să avem o discuție despre modernizarea procesului de vot. Pentru că el a rămas profund arhaic. Aceleași hârtii, aceleași urne făcute din carton, or unele țări au introdus diversele elemente electronice în vot: fie vot direct electronic, pe calculator, cu ID de cetățean - în Estonia, fie mașini de vot electronice, fie foaie de vot citibilă de mașina electronică și care face raportarea instantanee, după care e mult mai ușoară verificarea”, spune Robert Santa, sociolog, reprezentantul platformei Re Think. Un exemplu de raportate eficientă a voturilor este chiar Republica Moldova.
„Spre exemplu alte țări, și spre rușinea noastră Republica Moldova e un exemplu foarte bun, au sisteme electronice de raportare extrem de bine puse la punct. În Republica Moldova se închid urnele la 9,00 seara, iar până la 1,00 dimineața majoritatea rezultatelor sunt deja cunoscute”, a mai spus Santa.
Dincolo de volumul infernal de muncă, membrii secțiilor de votare având de numărat cinci rânduri de buletine de vot, s-a demonstrat că și procedura de completare a documentelor electorale i-a încurcat pe foarte mulți dintre reprezentanții în secții. Chiar și în timpul desfășurării procesului de votare au fost situații în care membrii comisiilor nu au avut răspunsuri pentru spețe concrete, dovedindu-se că modificările legislative operate pe ultima sută de metri pentru comasarea alegerilor nu au fost eficient comunicate.
„Au fost foarte multe erori în procesele verbale”
În județul Olt, de exemplu, purtătorul de cuvânt al BEJ a dezvăluit că a fost nevoie de corecții pentru aproximativ 60-70% dintre procesele verbale verificate, nefiind vorba de cifre care „nu dau pe cheie”, ci și de alte detalii peste care nu se poate trece la admiterea și validarea proceselor verbale, toate acestea îngreunând enorm procesul de predare. Purtătorul de cuvânt al BEJ Olt a explicat cum s-a ajuns ca la patru zile de la încheierea votului încă să se depună materiale electorale, în condițiile în care la BEJ s-a lucrat aproape „la foc continuu”.
„Au fost foarte multe erori în procesele verbale întocmite de către secțiile de votare, iar BEJ Olt a trebuit să dea hotărâri și decizii pentru corectarea acestor erori. Probabil principala cauză a fost volumul foarte mare de muncă, având în vedere comasarea acestor alegeri. Este o situație unică. Alegerile locale sunt alegeri mai grele, să spun așa, și având în vedere aceste aspecte au durat foarte mult și operațiunile de numărare, de centralizare, de întocmire a proceselor verbale de consemnare a rezultatelor votării și toate aceste aspecte au determinat această întârziere”, a declarat Marius Filip.
Un proces electoral cu probleme poate determina pe de o parte lipsa de încredere a alegătorilor că votul lor a ajuns acolo unde și-au dorit, iar pe de alta, poate să scadă atractivitatea pentru activitatea ca reprezentant în secția de votare.
„Acest sistem arhaic pune extrem de multă presiune pe persoanele de la secțiile de votare, mai ales acolo unde sunt diferențe foarte mici sau atunci când apar erori și trebuie reluat procesul. La un moment dat trebuie să transpunem avansul din tehnologie în ceva formă de ajutor pentru persoanele care fac asta”, crede sociologul Robert Santa. Ce se poate întâmpla în cazul în care autoritățile nu-și învață lecția este ca pe viitor persoanele care vor fi dispuse să participe la procesul electoral să fie cele care n-au alte opțiuni sau care sunt presate din nevoia de a face un venit în plus, și care nu vor fi neapărat cele mai calificate pentru asta.
„Acolo unde sunt secții uriașe mici erori nu contează, dar au fost super multe curse cu diferență foarte mică, iar acolo faptul că ai oameni obosiți, faptul că ai sisteme de luat la mână, faptul că ai erori reprezintă și o potențială lipsă de credibilitate pentru procesul electoral”, a adăugat Santa.
„Am spus: termin cu bine și gata! Și am făcut cerere de retragere”
Am stat de vorbă cu președintele unei secții de votare din județul Olt, care după experiența de duminică, 9 iunie, plus cele două zile care au urmat, a luat decizia de a renunța să mai facă parte din corpul experților electorali.
„Am spus: termin cu bine și gata! Și am făcut cerere de retragere”, a declarat președintele, pentru „Adevărul”. Cel mai greu au fost de dus oboseala și căldura, potrivit persoanei direct implicate. „Cred că ar trebui cumva întrerupt procesul, la un moment dat. Fie se încheie votarea, numeri buletinele de vot, mergi acasă și se întorci a doua zi pentru completarea procesului verbal, fie se închid urnele, se sigilează și numeri voturile a doua zi... E prea mult, este o oboseală fantastică, omenește nu poți să duci. Noi am avut noroc cu faptul că a fost aer condiționat în sala a în care fost organizată secția, însă în multe secții a fost insuportabil. Plus cele cinci rânduri de buletine de vot, o nebunie totală, plus procedurile, cu semnarea proceselor verbale pe fiecare pagină, de către toți membrii comisiei. Că de ce ai semnat pe dreapta și n-ai semnat pe stânga, tot felul felul de detalii din acestea. Cu siguranță s-au strecurat și erori, dar ele sunt umane, la un volum atât de mare de lucru nu aveai cum să nu greșești. Plus că eu consider că ar trebui să fie chiar mai mult de șapte membri în secție, pentru că este foarte mult de lucru, iar atenția trebuie să fie foarte mare asupra fiecărui detaliu”, a declarat președintele.
Dacă membrii secțiilor de votare au putut pleca imediat după încheierea proceselor verbale, președinții și locțiitorii din secțiile de votare sunt cei pentru care calvarul s-a prelungit zile la rând, unii reușind să predea materialele electorale (cele pentru alegerile europarlamentare - la Biroul Electoral Județean, cele pentru alegerile locale - la Biroul Electoral de Circumscripție) după o zi, două și chiar trei, chiar și în condițiile în care nu s-a procedat la renumărarea voturilor. „Procesele verbale scanate s-au transmis încă din acea noapte, însă faptic a trebuit să ne așteptăm rândul pentru a le putea preda. Au fost situații, în cazul altor secții, în care pe o filă nu era o semnătură și trebuia să-l chemi pe membru să semneze, absolut îngrozitor”, a mai precizat președintele care a reușit să predea materialele electorale marți.
Se încarcă comentariile...
