Cucerirea spatiului cosmic a facut 64 de victime

Dezintegrarea navetei spatiale Columbia si moartea celor sapte astronauti aflati la bord constituie doar unul dintre episoadele dramatice ale celor 45 de ani de cucerire a spatiului cosmic. De la 4

Dezintegrarea navetei spatiale Columbia si moartea celor sapte astronauti aflati la bord constituie doar unul dintre episoadele dramatice ale celor 45 de ani de cucerire a spatiului cosmic. De la 4 octombrie 1957, data la care omenirea incepea explorarea spatiala, prin lansarea de catre sovietici a satelitului Sputnik 1, un numar de 64 de oameni, rusi si americani deopotriva, au pierit in cinci accidente majore, petrecute la sol sau la bordul vehiculelor spatiale. 1967 a insemnat primul an de doliu al cursei pentru cucerirea Cosmosului. La cinci ani de la zborul orbital al lui Iuri Gagarin, primul om in spatiu, SUA si URSS - cele doua mari puteri mondiale care transformasera cucerirea spatiala intr-o confruntare stiintifica si tehnologica - inregistreaza primele pierderi umane. Prima tragedie are loc la 27 ianuarie, in Statele Unite, la centrul de lansare Kennedy de la Cap Canaveral. Astronautii Gus Grissom, Edward G. White si Roger B. Chaffe, care formau echipajul misiunii Apollo 1, isi pierd viata intr-un incendiu izbucnit in capsula de comanda, in timpul unui test efectuat la sol. Trei luni mai tarziu, cosmonautul sovietic Vladimir M. Komarov, singurul om aflat la bordul misiunii Soiuz-1, moare la intoarcerea pe Terra, dupa o misiune de 26 de ore si 40 de minute. Komarov devine prima victima efectiva a spatiului cosmic dupa ce corzile parasutei de aterizare a capsulei in care se afla se incurca, nemaiputand frana coborarea fulgeratoare. Dupa patru ani de succese indiscutabile, cum ar fi trimiterea primilor oameni pe Luna de catre SUA si lansarea primei statii orbitale de catre URSS, programul spatial sovietic inregistreaza o noua drama. Cosmonautii Gheorghi Dobrovolski, Vladislav Volkov si Viktor Pataiev sunt gasiti morti in modulul misiunii Soiuz-11, dupa aterizarea automata a acestuia. Potrivit rezultatelor anchetei efectuate de o comisie guvernamentala, cei trei ar fi murit cu treizeci de minute inainte de a atinge solul din cauza unei valve defecte care a permis depresurizarea capsulei la intrarea in atmosfera terestra. Noua ani mai tarziu, in martie 1980, are loc cel mai cumplit accident din istoria zborurilor spatiale. Nu mai putin de 50 de oameni sunt ucisi pe aerodromul sovietic Plesetk in explozia rachetei Vostok, care sare in aer pe rampa de lansare in timpul alimentarii cu combustibil. Anul 1986 este marcat de ceea ce, pana la 1 februarie 2003, era considerat cea mai mare tragedie spatiala americana. La 28 ianuarie, la numai 73 de secunde de la lansare, naveta Challenger explodeaza in urma defectarii unui inel de etansare al uneia din rachetele purtatoare. Aceasta a lovit rezervorul central de combustibil, totul transformandu-se intr-o minge de foc. Astronautii Francis R. Scobee, Michael J. Smith, Ellison S. Onizuka, Judith A. Resnik, Gregory B. Jarvis, Ronald E. McNair si Christa McAuliffe isi pierd viata.