Comasarea localităților ar putea aduce reduceri de 50% la impozite. Ce se schimbă după 1 martie 2027
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat marți că Guvernul pregătește o Ordonanță de Urgență care va stabili facilitățile acordate localităților care aleg să se comaseze voluntar. Printre acestea se numără scutirea de 50% de la plata impozitelor pe clădiri și terenuri intravilane, timp de cinci ani, pentru locuitorii din comunitățile preluate de noua structură administrativă. Prima etapă a reformei are ca termen-limită data de 1 martie, iar Executivul pregătește și o a doua etapă, care ar putea presupune măsuri de reorganizare asumate la nivel guvernamental.

Alexandru Stoica a anunțat că ministerul lucrează la ultimele detalii ale ordonanței, care va cuprinde atât facilitățile pentru cetățeni, cât și un program de investiții destinat unităților administrativ-teritoriale (UAT) care acceptă comasarea voluntară.
„Chiar acum am ieșit din ședința pe care am avut-o la Ministerul Dezvoltării, pentru a discuta cu dumneavoastră. Vrem să stabilim ultimele detalii privind această OUG. Aceasta va avea în vedere reforma administrativă, programul de investiții pentru UAT-urile care doresc să se comaseze voluntar și, implicit, facilități pentru oamenii care vor vota această comasare voluntară, scutiri de taxele și impozitele pe clădiri și terenuri intravilane de 50%.
Mergem pe OUG pentru aceste facilități și pentru programul de investiții. Comasarea voluntară presupune și referendum. Legile sunt și acum în vigoare, deci orice UAT poate să inițieze o comasare voluntară prin adoptarea Hotărârilor de Consiliu Local (HCL).
Eu vreau doar să vin în ajutorul celor care doresc acest lucru, cu aceste facilități și cu programul de investiții, astfel încât să poată merge în fața oamenilor și să le prezinte situația exactă și modul în care trebuie realizată procedura”, a explicat ministrul Dezvoltării, la Antena3.

Comasarea voluntară, până la 1 martie. Ce se întâmplă în a doua etapă
Ministrul a precizat că ordonanța va fi pusă în transparență decizională în această săptămână. Ulterior, primarii interesați de reorganizare vor trebui să discute cu cetățenii și să inițieze procedurile necesare organizării referendumurilor locale.
„Noi o să punem săptămâna aceasta ordonanța în transparență. După aceea, și primarii care doresc să facă această comasare voluntară trebuie să meargă să vorbească cu cetățenii. La începutul anului viitor vrem să avem HCL-urile de inițiere a referendumurilor, ca să putem începe această procedură și să vedem cine vrea și cine nu vrea. Prima etapă, cea a comasării voluntare, este până la 1 martie. A doua etapă este cea prin asumare, care presupune discuții mult mai largi”, a subliniat Alexandru Stoica.
Potrivit ministrului, facilitățile fiscale ar urma să fie acordate pentru o perioadă de cinci ani, iar autoritățile ar avea la dispoziție doi ani pentru transferul documentelor și al patrimoniului.
„Pe o perioadă de cinci ani, vrem ca oamenii din localitățile preluate de noua structură să fie preluați și de aceasta. De asemenea, pentru o perioadă de doi ani, vrem să putem realiza transferul documentelor și al patrimoniului. Sunt câteva zeci de primari care doresc acest lucru. Primesc destul de multe mesaje și am și întâlniri, dar primarii vor să vadă și avantajele cu care pot merge în fața oamenilor, pentru a le putea explica”, a afirmat ministrul.
Acesta a precizat că responsabilitatea sa vizează, în această etapă, comasarea voluntară a localităților, nu și reorganizarea județelor.
Reforma administrativă și restructurarea companiilor de stat ar urma să fie adoptate de Guvern în 2027, prin angajarea răspunderii în Parlament.
Până atunci, PSD urmează să analizeze mai multe variante privind pragurile de populație care ar putea deveni criterii pentru reorganizarea administrației locale. Printre valorile luate în calcul se numără 1.500, 2.500, 3.000 și 5.000 de locuitori
Lia Olguța Vasilescu propune regionalizarea după modelul actualelor ADR-uri
În paralel cu discuțiile despre comasarea localităților, în PSD au apărut mai multe propuneri privind reorganizarea administrativ-teritorială a țării, inclusiv reducerea numărului de județe.
Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a avansat ideea ca o eventuală regionalizare să pornească de la structura actualelor Agenții de Dezvoltare Regională (ADR). Edilul consideră că obiectivul principal ar trebui să fie creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene și reducerea birocrației.

Propunerea a fost făcută luni, la reuniunea Asociației Municipiilor din România, unde primarul Craiovei a precizat că vorbește în nume personal, nu în numele PSD sau al Guvernului.
Lia Olguța Vasilescu a dat exemplul unui proiect de alimentare cu apă inaugurat recent în Craiova, care a avut nevoie de 13 ani pentru a fi finalizat. Șapte ani au fost consumați numai cu procedurile birocratice, în condițiile în care proiectul s-a desfășurat pe teritoriul a două județe.
„Cred că interesul ar trebui să fie în primul rând pe absorbţia de fonduri europene şi atunci, dacă ne gândim la o regionalizare, ar putea să fie o discuţie pe care să o facem pe structura actualelor ADR-uri. Dar, încă o dată, este o opinie personală şi atât. Mai sunt mulţi paşi de făcut până departe”, a declarat aceasta.
Președintele Asociației Municipiilor din România a insistat că nu există, în acest moment, o decizie privind reorganizarea administrativă. Ea a precizat că nici varianta redesenării județelor după modelul actualelor Curți de Apel nu a fost discutată oficial.
În plus, primarii au opinii diferite în privința comasării localităților. Unii susțin integrarea zonelor metropolitane în marile orașe, în timp ce alții consideră că ar trebui preluate doar anumite comune din vecinătate.
Discuțiile urmează să continue cu Asociația Municipiilor din România și celelalte structuri asociative ale administrației locale, pentru identificarea unei formule care să poată fi acceptată de cât mai mulți reprezentanți ai autorităților locale.
Ionuț Pucheanu: „Binele uneori se mai face și cu forța”
O poziție diferită a exprimat primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, prim-vicepreședinte PSD, care consideră că reforma administrativă nu poate depinde exclusiv de acordul primarilor și al celorlalți reprezentanți ai administrației locale.
Edilul susține că, după 36 de ani în care clasa politică nu a reușit să reorganizeze administrația, schimbarea ar trebui impusă, chiar dacă va întâmpina opoziție din partea celor care ar putea pierde funcții.

„Clasa politică nu a fost în stare timp de 36 de ani să facă o reformă administrativă. Ce vă face să credeți că spectrul larg al clasei politice actuale ar putea să ducă la o reformă administrativă? Răspunsul meu, cunoscând actorii politici, e că nu, nu se va putea. Prin urmare, binele uneori se mai face și cu forța”, a declarat Ionuț Pucheanu, la RFI.
Acesta a vorbit și despre interesele personale ale unor aleși locali, care s-ar putea opune reorganizării de teama pierderii funcțiilor.
„Am auzit niște păreri extrem de îmbucurătoare din partea unor primari, la fel cum am auzit și păreri de genul: «Domnule, dar de ce să-mi pierd eu funcția?» Toți cei care ocupă funcții politice sau demnități publice sunt tot oameni, la sfârșitul zilei și, dincolo de viziunea globală asupra țării ăsteia, sunt oameni mânați de interese proprii, de nevoi”, a afirmat liderul PSD.
România ar putea rămâne cu 15 județe, în loc de 41
Propunerile de reorganizare discutate în PSD vizează nu doar comunele și orașele mici, ci și actuala împărțire administrativă a județelor.
Europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru care centralizează propunerile privind reforma, a susținut că reorganizarea ar trebui să includă și comasarea județelor. Unul dintre modelele luate în calcul pornește de la structura celor 15 Curți de Apel din România.
Reforma administrativă, văzută din comunele mici: „Vine unul de la 40 de kilometri să scoată un certificat de deces?”Potrivit unei simulări realizate pe baza acestui model, 26 dintre cele 41 de județe ar putea dispărea ca unități administrative distincte, iar România ar rămâne cu 15 centre regionale.
Printre județele care și-ar putea păstra statutul de centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași și Suceava, alături de Cluj, Brașov, Argeș și București.
În această variantă, Brăila ar urma să fie inclusă într-o structură administrativă mai mare, alături de Galați și Vrancea, cu centrul la Galați.
Alte județe care ar putea fi comasate sunt Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț.
În sud-vest, Doljul ar deveni centrul unei regiuni care ar reuni actualele județe Olt, Gorj și Mehedinți. În sud-est, Constanța ar putea prelua și Tulcea, în timp ce Prahova ar urma să devină centrul unei regiuni care să includă Buzău și Dâmbovița.
În Transilvania, Alba, Mureș și Cluj s-ar număra printre centrele care și-ar păstra statutul administrativ, iar în Moldova, Bacăul, Iașiul și Suceava ar putea deveni centre regionale, prin comasarea unor județe învecinate.
O altă variantă discutată în contextul reformei vizează Capitala. Aceasta ar presupune desființarea Primăriei Generale a Municipiului București și păstrarea primăriilor de sector, care ar urma să preia atribuțiile actualei administrații municipale.
Potrivit declarațiilor lui Dragoș Benea, PSD își dorește ca reorganizarea administrativ-teritorială să fie aplicată începând din 2028, odată cu alegerile locale și debutul noului cadru financiar european.




















































