Un cunoscut medic infecționist critică măsura privind administrarea antibioticelor fără rețetă: „Farmaciștii nu au competența asta”
0Medicul trage un semnal de alarmă și subliniază că durata unui tratament cu antibiotic este de cel puțin cinci zile, iar farmaciștii nu au competența de a elibera antibiotice fără rețeta prescrisă de un medic.
Medicul Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași, explică cât de periculoasă este măsura care le permite farmaciștilor să elibereze antibiotice pentru trei zile fără rețetă. Declarația vine în contextul în care un ordin emis de Ministerul Sănătății reglementează condițiile în care farmaciștii pot să le elibereze clienților anumite antibiotice și în lipsa unei rețete.
Doctorul ieșean atrage atenția asupra unui fenomen care poate fi alimentat de noile măsuri: un tratament cu antibiotic incomplet, într-un număr insuficient de zile, poate face mai mult rău decât bine.
„Una dintre cele mai mari erori în ceea ce se cheamă în lume medicina bazată pe dovezi este antimicrobial stewardship-ul - contracararea efectelor și, faptul cel mai îngrijorător, multi-drog rezistența cu rezultatul septicemiei, așa cum era cunoscută până acum, în momentul de față: sepsis - este eliberarea de antibiotice către populație fără consult de specialitate (și doar pentru două-trei zile). (...) Farmaciștii nu au competența de a elibera antibiotice fără rețetă prescrisă de un medic. Un tratamente cu antibiotice se desfășoară cel puțin cinci zile”, explică dr. Florin Roșu, medic ATI și managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași.
Medicul subliniază că antibioticele nu se administrează la întâmplare. „Au permeabilitatea lor: unele ajung în zone ale organismului unde nu există oxigen sau pătrund bariera feto-placentară, afectând ireversibil fătul, bariera hemato-encefalică, ajutând la vindecare”.
Automedicația cu antibiotice, boală grea la români
Specialiştii atrag atenţia că cei care consumă antibiotice cu regularitate, în situaţii inadecvate, riscă să moară din cauza unor infecţii care nu vor mai răspunde corespunzător la tratament. Cu alte cuvinte, bacteriile care ar trebui să fie distruse de antibiotice dezvoltă rezistenţă.
„Suntem una dintre puținele țări în care pacienții prezintă infecți multidrog rezistente din cauza abuzului de antibiotice”, adaugă medicul Florin Roșu.
Conform unui document emis de Parlamentul European, această rezistenţă a bacteriilor la tratament, datorată în special utilizării excesive a antibioticelor, este responsabilă pentru aproximativ 25.000 de decese, în fiecare an, în Uniunea Europeană.
Bacteriile și virusurile, două armate diferite
În plus, mai spune managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași, antibioticele nu se administrează în caz de viroză, ele combat doar bacteriile. Majoritatea populaţiei consideră că utilizarea antibioticelor poate trata orice situaţie infecţioasă. Nu este deloc aşa. Există afecţiuni în care sunt, într-adevăr, implicate bacteriile, însă poate fi vorba şi de virusuri, şi de fungi, şi de alte categorii.
„Sigur că există frecvent suprainfecția bacteriană în cazul unei viroze și se administrează și antibiotic, dar doar când examenul clinic, analizele de laborator și radiologice o impun și sunt recomandate de medic”, conchide dr. Florin Roșu.
Dacă luăm exemplul infecţiilor respiratorii, virale, în cazul acestora nu este nevoie de tratament cu antibiotice. De aceeaşi părere este şi prof. univ. dr. Mihai Nechifor, preşedintele Societăţii Române de Studiu al Chimioterapicelor. „Reducerea consumului de antibiotice prin automedicaţie este o necesitate extrem de puternică a societăţii româneşti. Vedem cât de greu este să ne trezim dezarmaţi în faţa unor infecţii bacteriene. Aceste lucruri nu sunt conştientizate, drept dovadă, există cazuri când antibioticul este eliberat în farmacii fără reţetă, ceea ce este un fapt grav. Dar există şi cazuri de prescripţii de antibiotice atunci când nu este nevoie de ele. Şi cazul cel mai frapant este cel al infecţiilor virale care apar în sezonul rece, care sunt date de virusuri respiratorii diverse şi care sunt tratate cu antibiotice antibacteriene, deşi nu este cazul“.
În prezent, cercetătorii vorbesc despre microorganisme multirezistente. Efectele acestui fenomen nu sunt imediate, însă pot avea un impact major pe termen lung.
„Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că în 2050 este posibil să apară o criză, întrucât rezistenţa este în creştere, iar în ultima perioadă nu au mai fost descoperite prea multe antibiotice. Probabil vor fi infecţii cu bacterii multirezistente, nu vor fi antibiotice, vor fi necesare multe resurse pentru a ţine persoana în viaţă“, subliniază prof. Cristina Ghiciuc, cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iași.
Se încarcă comentariile...
