Terapii moderne în tratarea adenomului de prostată

Rezecţia transuretrală şi vaporizarea cu plasmă înlocuiesc treptat intervenţiile chirurgicale clasice în cazul tumorilor prostatei. Din cele trei milioane de bărbaţi români de peste 50 de ani, circa 900 de mii se confruntă cu simptomele adenomului de prostată, potrivit datelor Asociaţiei Române de Urologie.

Adenomul de prostată (hiperplazie benignă de prostată) este o afecţiune benignă care apare frecvent la bărbaţii trecuţi de 50 de ani pe fondul tulburărilor hormonale. Dacă la nou-născut prostata cântăreşte un gram, la vârsta de 70 de ani, aceasta poate avea între 30 şi 60 de grame. Din cauze încă neelucidate, la unii bărbaţi, dezvoltarea prostatei este însoţită de strangularea progresivă a uretrei.

Prin urmare, încep să apară probleme la nivelul aparatului urinar: nevoia de a urina mai des în timpul nopţii, nevoia permanentă de a urina, apariţia unei pauze anormale între intenţia de a urina şi momentul în care lichidul se elimină, micşorarea presiunii jetului de urină, ajungându-se treptat la eliminarea ei picătură cu picătură sau pierderea involuntară de urină.

În general, în acest stadiu al bolii, persoana trebuie să se adreseze medicului, deoarece, cu ajutorul tratamentului medicamentos, se poate obţine o atenuare a simptomelor pe termen lung. Cei mai mulţi bărbaţi însă nu cer ajutor specializat şi, inevitabil, simptomele se agravează.

„Din cei 900 de mii de bărbaţi câţi se estimează că suferă de adenom de prostată, doar 200 de mii urmează un tratament medicamentos, ceea ce înseamnă că restul, în ciuda simptomelor, nu au depistat boala. De aceea, consider că orice bărbat trecut de 50 de ani trebuie să-şi facă un test pentru depistarea bolii", explică prof. dr. Ioanel Sinescu, preşedintele Asociaţiei Române de Urologie.

Testul PSA indică boala

În general, testul PSA (antigenul specific prostatic) ar trebui realizat de majoritatea bărbaţilor aparent sănătoşi trecuţi de 50 de ani. Acesta măsoară nivelul sanguin al acestei substanţe produse la nivelul prostatei. Deoarece ejacularea poate creşte temporar nivelul PSA, se recomandă cel puţin două zile de abstinenţă sexuală. Un alt test prin care poate fi depistat adenomul de prostată este tuşeul rectal, care constă în evaluarea dimensiunilor, formei şi consistenţei prostatei.

În general, după descoperirea bolii, persoana este tratată cu medicamente (inhibitori şi alfa-blocante) care au rolul de a atenua rapid simptomele urinare. Ca o noutate, cu ocazia Săptămânii Urologiei, marcată săptămâna trecută, a fost lansat un medicament ce reprezintă prima terapie combinată cu doză fixă, într-o singură capsulă, creată pentru a scădea riscul de retenţie urinară acută şi de intervenţie chirurgicală.

Chirurgia, rapidă şi lipsită de durere

Există însă şi cazuri în care bolnavul ignoră simptomele bolii şi astfel ajunge în sala de operaţie. Însă, spre deosebire de acum câţiva ani când intervenţiile chirurgicale puneau în pericol viaţa sexuală a bolnavului, în prezent, adenomul de prostată se operează rapid şi fără durere.

Cea mai nouă şi performantă metodă, care de câteva luni se practică şi la noi în ţară, este vaporizarea cu plasmă în mediu salin, care presupune vaporizarea sistematică a ţesutului adenomatos utilizând un electrod sub formă de „ciupercă", străbătut de un curent electric bipolar. Intervenţia durează circa 30 de minute şi pot fi vaporizate inclusiv adenoamele mai mari de 100 cm cubi. Recuperarea postoperatorie este extrem de rapidă, perioada de spitalizare fiind de cel mult 48 de ore.

O altă metodă chirurgicală lipsită de durere este cea care presupune ablaţia adenomului de prostată cu ajutorul unei anse străbătute de curent electric monopolar, utilizând căile de acces anatomice (uretră).