„Sunt pacienţi cu spondilită care ajung incapabili să mai ridice capul să vadă cerul“

Circa 3% din populaţia României suferă de una dintre cele peste 200 de forme ale bolilor reumatice. Printre cele mai frecvente se numără spondilita anchilozantă, care dă dureri de spate ce pot fi confundate cu cele de alte cauze. Din păcate, ca şi în multe alte cazuri, ajungem prea târziu la medicul reumatolog care ne poate ajuta.

O durere de spate poate fi urmarea unui efort prelungit şi intens, a unei posturi incorecte la birou sau poate avea o cauză mai mai puţin cunoscută şi anume apariţia unei boli reumatice inflamatoare. În România, se estimează că aproximativ 600.000 de persoane suferă de boli reumatice, printre cele mai frecvente fiind poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă şi artroza.

„Cifra de 600.000 este o aproximare. Din păcate, în România, încă nu avem studii de prevalenţă. Noi aplicăm cifre pe care alţii le-au aplicat în alte ţări europene. În afară s-au găsit aceste cifre: cam 1%-2% din populaţie suferă de reumatism“, explică dr. Claudiu Popescu, medic specialist reumatolog la Clinica de Boli Reumatismale „Dr. Ion Stoia“ din Bucureşti.

Ce înseamnă, de fapt, reumatism? „Trebuie să facem o distincţie în termeni accesibili. Reumatismul propriu-zis este un proces degenerativ, care apare odată cu vârsta şi acesta e reumatismul de vârstă. El afectează pacienţii de peste 50 de ani – termenul medical este de artroză primară şi nu are altă cauză în spate decât trecerea timpului. Am putea spune că este preţul trecerii prin timp a unei structuri articulare. Unul dintre elementele principale ale procesului patologic din interiorul articulaţiei e distrugerea cartilajului articular“, adaugă dr. Popescu.

Majoritatea pacienţilor cu artroză sunt meteosensibili. „Totul se leagă de presiunea atmosferică, nu înţelegem exact cum se întâmplă lucrul acesta. Iar acest lucru nu e neapărat valabil la restul afecţiunilor reumatice.“

Celulele imunitare atacă structura articulaţiilor

Mai există un proces care afectează articulaţiile: procesul inflamator, a cărui cauză nu este pe deplin cunoscută. Bolile reumatice cum sunt poliartrita reumatoidă şi spondilita anchilozantă fac parte din categorila afecţiunilor autoimune.

„Din diverse motive, celulele imunitare ale corpului atacă structurile articulaţiilor. Un pacient care dezvoltă una dintre aceste boli autoimune, cum ar fi poliartrita reumatoidă, după ani mulţi de boală netratată, poate dezvolta şi artroză, de data asta secundară, adică apărută când o altă boală inflamatoare distruge încheietura. Marea problemă cu bolile reumatice inflamatorii este că afectează mai ales tinerii“, explică medicul reumatolog.

Cum recunoaştem durerea de spondilită?

În timp, inflamaţia distruge articulaţia şi se ajunge la imposibilitatea funcţionării acesteia şi la invaliditate. Spondilita anchilozantă este una dintre cele mai invalidante afecţiuni reumatice, mai ales că în multe cazuri, diagnosticul corect şi tratamentul sunt întârziate.

Articulaţiile cele mai afectate sunt cele de la nivelul bazinului, spatelui, şoldurilor şi genunchilor. Boala afectează mai mult bărbaţii, comparativ cu femeile, care par să aibă mai ales poliartrită reumatoidă (apar inflamaţiile de cauză necunoscută mai ales la nivelul încheieturilor degetelor de la mâini).

Portretul-robot al pacientului cu spondilită anchilozantă – denumită în stadiile ei incipiente spondartrită – este acela al unui bărbat tânăr de 20-30 de ani, care dezvoltă o problemă de spate cu anumite caracteristici. „Este important să înţelegem că există două tipuri de durere: durerea inflamatoare şi cea mecanică. La pacienţii cu spondilită, este vorba mai ales de durere inflamatoare: o durere care apare în repaus, noaptea şi este atât de puternică, încât trezeşte pacientul din somn. Totodată, este o durere care se ameliorează cu efortul fizic. Pacientul simte nevoia să se mişte. Când se mişcă, durerea se ameliorează semnificativ. El se trezeşte în fiecare dimineaţă cu o anumită redoare, o anumită înţepeneală care durează mai mult de o jumătate de oră“, descrie dr. Claudiu Popescu.

Durerea de tip mecanic e cumva la antipod. Este o durere care apare la efort prelungit şi intens sau în urma unei poziţii incorecte la birou, precum şi în urma traumatismelor sportive. Este un tip de durere care „zvâcneşte“ şi care se accentuează la mişcare, în timp ce repausul o ameliorează.

Medicii de familie, primul filtru

Ca să faci diferenţa între o durere de tip inflamator şi una mecanică îţi ia circa 40 de secunde, dacă eşti medic, spune specialistul. „Din păcate, pacienţii cu dureri de tip inflamator ajung mai degrabă la ortopezi, neurologi sau la medici de recuperare şi astfel se întârzie şi diagnosticul, şi tratamentul corect. Ei trebuie să ajungă la reumatologi“, explică dr. Claudiu Popescu.

Acesta dezvăluie că a avut pacienţi care au ajuns la consultaţia de reumatologie sau la spital în ultimul stadiu de boală. „Stadiul IV. Durerea e aceeaşi în toate cele IV stadii, însă modificările radiografice diferă. Practic, o articulaţie a şoldului, care se numeşte sacroiliacă, dispare. Se osifică, şi aceste osificări ale ei au IV stadii. Pacientul va remarca faptul că i se limitează foarte mult mobilitatea. Sunt pacienţi care ajung incapabili să mai ridice capul să vadă cerul. Pentru că în spondilita anchilozantă apar nişte punţi între vertebre şi se limitează foarte mult mobilitatea. Apare «poziţia de schior», de cocoşare. Tratamentul precoce poate preveni acest lucru“, mai spune dr. Popescu.

„Pacienţii diagnosticaţi cu spondilită anchilozantă sau altă formă de afecţiune de tip inflamator în stadiu precoce pot duce în continuare o viaţă normală, dacă urmează tratamentul adecvat prescris de medicul reumatolog şi un program constant de mişcare. Însă mulţi pacienţi consideră că bolile reumatice sunt boli ale bătrâneţii şi amână consultarea unui medic specialist, deşi simptomele acestora sunt întâlnite într-o măsură importantă şi în rândul populaţiei active, tineri şi chiar copii“, potrivit conf. dr. Cătălin Codreanu, medic primar reumatolog, preşedintele Ligii Române împotriva Reumatismului.

Un diagnostic precoce la un bărbat tânăr i-ar putea păstra calitatea vieţii, el ar rămâne membru activ al societăţii. Câţi ani trebuie să treacă pentru ca un pacient cu spondilită să ajungă în ultimul stadiu de boală? „Depinde foarte mult de persoană. Nu există boli, ci pacienţi. Sunt oameni care nu ajung niciodată să aibă limitări, dar durerea există. Şi sunt oameni care, într-un an, pierd foarte mult din mobilitate. Dar, statistic vorbind, majoritatea oamenilor, dacă nu se tratează, în doi-trei ani ajung în această situaţie“, avertizează dr. Claudiu Popescu.

O confuzie care costă

Potrivit dr. Claudiu Popescu, cei mai mulţi pacienţi cu boli reumatice ajung la medicii ortopezi sau la medicii de recuperare. „Până să ajungă şi la reumatolog, au efectuat tratamente care nu i-au ajutat. Căldura sau compresele reci aplicate local în bolile inflamatoare au indicaţii limitate, poate chiar nu sunt indicate. Pot să facă mai mult rău. În momentul în care o boală inflamatoare este activă, noi vedem aceasta dincolo de durerea invocată de pacient, vedem în analize. De exemplu, o viteză a sângelui care e mărită, iar în această situaţie procedurile de fizioterapie nu sunt indicate. Reducerea durerii e foarte mică şi există riscul să influenţeze procesul patogenic, să-l accelereze“, avertizează dr. Popescu.

În schimb kinetoterapia, exerciţiile medicale sunt salutare. „Am văzut pacienţi tineri care au urmat cu conştiinciozitate programe de kinetoterapie un an-doi şi nu au mai avut probleme. A scăzut şi necesarul de medicamente“, adaugă acesta.

Tratamentul medicamentos este de două tipuri: simptomatic şi remisiv şi trebuie urmat neapărat. „Sistemul naţional de sănătate oferă aproape toate tratamentele moderne, medicamente biologice, care, bineînţeles, au şi efecte secundare, pacienţii trebuie informaţi. Antiinflamatoarele sunt o parte importantă a tratamentului bolilor reumatice. Ele cresc, uneori, riscul cardiovascular şi riscul de gastrită şi ulcer. Dar sunt foarte importante pentru tratamentul durerii“, explică dr. Claudiu Popescu.

Bolile inflamatoare nu afectează doar încheieturile

Trebuie ţinut seama de faptul că bolile inflamatoare nu afectează doar încheieturile şi aici e problema, atrage atenţia dr. Popescu. „Nu durerea este cea care-l omoară pe pacient, ci complicaţiile la inimă, rinichi sau la plămâni. Bolile inflamatoare sunt boli care afectează şi organele interne. Dacă un pacient cu boală inflamatoare dezvoltă o boală de inimă, aceasta din urmă e principala cauză de mortalitate în bolile inflamatoare. Pacienţilor cu reumatism autoimun li se scurtează viaţa din cauza acestor elemente de boală cardiovasculară, pentru că inflamaţia distruge vasele de sânge“, adaugă medicul specialist reumatolog.

„Să nu fumeze, nici măcar pasiv!“

Schimbarea stilului de viaţă este esenţială. „E foarte important pentru pacienţi să aibă un stil de viaţă sănătos, să nu fumeze, nici măcar pasiv, să-şi trateze colesterolul mare, dacă îl au, să mânânce fructe şi legume proaspete, pline de antioxidanţi. Să elimine factorul de risc cardiovascular, iar reumatologul sătratateze durerile. Există pacienţi care la 20-30 de ani se îmbolnăvesc de spondilită, iar la 50 fac infarct. Ceea ce nu e acceptabil. Dacă şi-ar fi schimbat stilul de viaţă mai devreme, ar fi trăit 80 de ani!“, semnalează dr. Popescu.

Cum se pune diagnosticul de spondilită

Potrivit dr. Claudiu Popescu, pentru depistarea spondilitei sunt necesare o serie de analize şi investigaţii medicale. „Analize uzuale de sânge – o hemoleucogramă, nişte probe hepatice – transaminaze, o evaluare a funcţiei rinichiului – o creatinină, şi probe care evaluează inflamaţia: viteza de sedimentare a sângelui – VSH – şi proteina C reactivă, de preferat prin metoda cantitativă, rezultatul să fie un număr. În plus, o radiografie de bazin şi o testare a terenului genetic pot fi de ajutor pentru confirmare“, a enumerat specialistul.

Campanie de conştientizare

Liga Română împotriva Reumatismului a declanşat, recent, împreună cu Liga Europeană împotriva Reumatismului – EULAR, campania „Fără amânare! Fă o programare!“ pentru conştientizarea importanţei diagnosticării la timp a bolilor reumatice şi musculo-scheletale şi pentru prevenirea consecinţelor acestora.