De ce se îmbolnăvesc copiii de boli mintale. Care sunt cele mai întâlnite afecțiuni STUDIU

Sănătatea mintală a tinerilor din România a fost „scanată” de specialiști în domeniu, iar rezultatele radiografiei nu sunt deloc optimiste. Copiii români sunt anxioși, depresivi, cu probleme de comportament, suferă de fobii școlare și tulburări de alimentație. Iar vinovații suntem noi, adulții: părinți, rude, profesori, educatori, dascăli. Societatea însăși i-a îmbolnăvit. Ce ar fi de făcut? Efortul ar trebui să vină tot din partea noastră, a tuturor.

Copiii și tinerii români, anxioși și depresivi. Sursa foto: arhivă

Sănătatea mintală a tinerilor din România a fost „scanată” de specialiști în domeniu, iar rezultatele radiografiei nu sunt deloc optimiste. Copiii români sunt anxioși, depresivi, cu probleme de comportament, suferă de fobii școlare și tulburări de alimentație. Iar vinovații suntem noi, adulții: părinți, rude, profesori, educatori, dascăli. Societatea însăși i-a îmbolnăvit. Ce ar fi de făcut? Efortul ar trebui să vină tot din partea noastră, a tuturor. 

O spun studiile din ultimii ani, statisticile, dar și specialiștii în domeniu care trag un mare semnal de alarmă: copiii români au nevoie de psiholog de la vârste din ce în ce mai fragede. Este și concluzia celui mai recent raport Being, care surprinde imaginea de ansamblu a sănătății mintale a tinerilor de la noi, dar și din alte 12 state ale lumii.

În ceea ce privește tratarea sănătății mintale a românilor, înregistrăm hibe, carențe mari, care nu pot fi rezolvate de azi pe mâine și în niciun caz fără implicarea autorităților și a societății. 

Tulburările mentale au crescut rata deceselor în rândul copiilor 

Potrivit specialiștilor care au întocmit raportul pentru România, prevalența tulburărilor mentale, inclusiv a depresiei și a anxietății, este extrem de ridicată, în timp ce accesul la serviciile de sănătate mintală este limitat. Mai mult, datele existente arată că cele mai răspândite tulburări mintale diagnosticate în la noi în țară includ tulburările de conduită, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD), tulburările de anxietate, episoadele depresive, tulburările de atașament, fobia școlară și tulburările de alimentație. Episoadele depresive sunt mai frecvente în rândul tinerilor cu vârsta de peste 15 ani, iar fetele sunt mai predispuse decât băieții să raporteze probleme de sănătate mintală. Iată doar două dintre cele mai alarmante concluzii ale raportului, cu consecinte extrem de grave: toate aceste probleme duc, inevitabil, la decese al căror număr a crescut constant mai ales în perioada 2020-2021. 

Potrivit cercetării, cei mai vulnerabili tineri sunt adolescenții de etnie romă, cei aflați în centre de plasament sau instituționalizați, dar și copiii cu părinți care lucrează în străinătate. La fel și cei care fac parte din medii defavorizate, sărace, cu o rată ridicată a șomajului, care nu au parte de educație și nici de școlarizare. 

Ce ar fi de făcut pentru fericirea, sănătatea și starea de bine a copiilor noștri? Trei specialiști în domeniu s-au reunit în jurul mesei și au disecat subiectul în cadrul unei emisiuni televizate. Simona Baciu, președinte și fondator InIm Institute și Transylvania College, unul dintre inițiatorii programului în România, psihologul Mihai Copăceanu și Nadia Tătaru, președintele asociației Părinților isteți au revenit asupra problemei și au propus mai multe soluții. 

Copiii români suferă de singurătate 

„Eu sunt educator. Rolul meu este foarte clar definit ca și profesor, director de școală. Educația acestui secol ne-a învățat că trebuie să punem copilul în mijloc iar noi, ca adulți, suntem responsabili. Și atunci întrebarea este: ok, copilul este în mijloc, dar cine se uită la el? Păi ne uităm noi, ca și adulți. Și atunci am început programe prin care să susținem sănătatea emoțională a profesorilor, să-i ajutăm să predea cu mai mult entuziasm, cu mai multă dragoste” a declarat Simona Baciu, președinte și fondator InIm Institute și Transylvania College în emisiunea „Rethink Romania” de la TVR Cultural. Căci puterea lui împreună face minuni, consideră aceasta. „Proiectul Being se desfășoară în paralel în 13 țări, România fiind singura țară din Europa care a participat. La noi cercetarea s-a concentrat pe un număr de aproximativ 3,38 milioane de tineri cu vârste între 10 și 24 de ani. Mai exact 17% din populația României. La modul general vorbind, populația lumii se confruntă cu o mare criză care a început deja și care este un semnal de alarmă la nivel mondial și anume singurătatea. În acest context al singurătății cu care ne confruntăm și copiii noștri se simt singuri. Deși avem tot felul de mesaje de la ei noi nu le auzim. Singurătatea este mai gravă decât obezitatea. Mai mult, o zi de singurătate este echivalentul a 15 țigări fumate zilnic”

Este motivul pentru care instituția a creat programe prin care tinerii să simtă că aparțin unei comunități.

„Crearea sentimentului de apartenență la medii pozitive. Este una dintre nevoile noastre principale ca și ființe umane. Și am încercat să lucrăm cu grupuri de tineri de la care să aflăm nevoile cu care se confruntă. Și am descoperit că avem mult de lucru”, recunoaște Simona Baciu.

Tinerii din România, mari consumatori de alcool și droguri 

„Sunt profesori care spun eu m-am făcut profesor de fizică doar ca să predau fizică nu să fiu psihologul elevilor”, continuă ideea și psihologul Mihai Copăceanu. Ceea ce este total eronat căci profesorul ar trebui să coboare de la catedră în mijlocul copiilor, să le cunoască problemele, să le înțeleagă și să-i ajute să le depășească. Psihologul mai punctează un aspect: consumul de alcool în rândul adolescenților, chiar al copiilor, și rolul pe care îl joacă familia care de multe ori încurajează acest obicei. Apoi, să nu uităm consumul de droguri în rândul minorilor cu vârste din ce în ce mai fragede. „De nu se implică, pe lângă familie și profesori portarul de la școală?”, se întreabă psihologul. „Multe informații despre ce fac copiii le avem de la portar. Dar am văzut portari complici care le permiteau elevilor să intre cu șampania în școală. E ziua lui, de ce să nu intre?”

Soluții: o abordare unitară

Prin urmare, cum i-am putea ajuta pe tineri să atingă starea de bine, fericirea de care au nevoie și pe care o merită, de fapt? Nadia Tătaru, președintele Asociației „Părinților isteți” este de părere că a crește un copil nu este deloc ușor. Mai ales un copil fericit. Prin urmare nu doar părinții biologici ar trebui să se implice în bunăstarea celor mici.

„Ca să crești un copil nu e nevoie doar de doi părinți, e nevoie de un sat întreg, e nevoie de părinții de acasă - primii lor educatori -  este nevoie de educatorii de la grădiniță, școală, care sunt părinții de la școală și mai avem nevoie de mulți adulți de încredere: personalul din școli, profesorii, personalul nedidactic și auxiliar. Apoi avem vecinii, membrii din comunitate, internetul și societatea însăși”. Responsabilitatea stă pe umerii tuturor. „Este important ca părinții și profesorii să se implice mai mult. Să aibă un scop comun. Degeaba suntem noi împreună dacă unul trage hăis și altul cea”.

Copiii României suferă și din cauza bullyingului pe care mulți nu-l înțeleg, nu-l recunosc, nu știu cum să-l sancționeze. „Degeaba aruncăm pisica. Școală zice că e problema familiei, copilul nu este educat acasă, familia spune  eu atât am putut..să-l educe în continuare școala. Nu se rezolvă așa situație. E nevoie de o abordare unitară.”

Concluzia specialiștilor este una singură: copiii români sunt profund nefericiți, iar la acest lucru am contribuit cu toții, din păcate. Prin ignoranță, neimplicare, lipsă de responsabilitate, neglijență. Ce ar fi de făcut? Să ne trezim la realitate, să deschidem larg ochii, să avem curaj să acceptăm problema iar să ne unim forțele pentru a o rezolva. 

În România, cercetarea a fost realizată de Being România, o inițiativă care a reunit o serie de experți de renume, organizații și stakeholderi din domeniul sănătății mintale, cu scopul de a identifica nevoile și oportunitățile specifice tinerilor cu vârste cuprinse între 10 și 24 de ani. Cercetarea a avut loc sub egida Consorțiului Being Romania, condus de Fundația Transylvania College și InIm Institute, iar organizațiile membre sunt Universitatea Babeș-Bolyai, Departamentul de Sănătate Publică și Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie, Asociația de Psihoterapie Pozitivă, Evo Cariera, Federația Tinerilor Clujeni, Global Development și Data Lab. Din Consorțiul Being Romania fac parte și experții Oana Moșoiu și Alina Cosma, a căror contribuție a fost esențială pentru realizarea cercetării.