Un raport al CIA din 1994 prezintă România ca „o insulă de stabilitate în Balcani”, dar un stat la „mila Rusiei și Germaniei”
0Potrivit unui document desecretizat de Agenția Centrală de Informații a SUA (CIA), România se afla „la mila unor state europene puternice precum Rusia și Germania”, însă era văzută și ca „o insulă de stabilitate în Balcani”.
La acea vreme, în fruntea statului se afla Ion Iliescu, iar Guvernul era condus de Nicolae Văcăroiu (1992-1996). România avea să intre în recesiune, iar la finalul mandatului lui Văcăroiu, aproape de incapacitate de plată.
Nici „mineriadele” nu ajutau foarte mult la imaginea României, iar americanii transmiteau către CIA faptul că „majoritatea românilor consideră Ungaria principala amenințare la adresa țării lor”, scrie Libertatea.
„Bucureștiul este suspicios cu privire la intențiile Budapestei în ceea ce privește Transilvania, unde locuiesc aproximativ 1,6 milioane de maghiari și unde au avut loc revolte etnice în 1990. Un tratat bilateral de prietenie rămâne blocat din cauza insistenței României de a obține garanții explicite privind frontierele și a cererilor Ungariei de a obține garanții privind tratamentul minorității maghiare din România.
Cu toate acestea, relațiile militare româno-ungare ar fi bune, iar revenirea la putere a foștilor comuniști maghiari în urma alegerilor de luna trecută (8 mai 1994 – n.r.) ar putea deschide calea pentru îmbunătățirea relațiilor politice”, se precizează în documentul CIA, datat 7 iulie 1994.
Tratatul s-a semnat într-un final la 16 septembrie 1996, la finalul mandatului guvernului Nicolae Văcăroiu, la Timișoara.
Despre conflictul din fosta Iugoslavie, CIA afirma că reprezintă o amenințare la adresa României, deși țara noastră nu consideră Ungaria drept o amenințare militară. Cu toate acestea, românii își amintesc faptul că Ungaria s-a folosit de sprijinul Germaniei pentru a forța Bucureștiul să cedeze Transilvania de Nord.
Războiul din Iugoslavia a reprezentat un prilej pentru România să se apropie și mai mult de occident, prin aplicarea sancțiunilor economice împotriva Serbiei și Muntenegrului.
Războaiele Iugoslave au avut loc între anii 1991-2001, și au reprezentat conflicte între cetățenii din fosta Iugoslavie din motive religioase, etnice, economice și politice, mai ales dintre sârbii pe de o parte și croații, bosniacii și albanezii pe de altă; de asemenea și dintre bosniacii și croații din Bosnia și Herțegovina și macedonenii și albanezii din Macedonia.
România a contactat la acea vreme SUA, NATO și CSCE (fosta OSCE) pentru a invita observatori internaționali să monitorizeze respectarea embargoului de către România și cooperează cu o misiune UEO (Uniunea Vest Europeană – n.r.) care monitorizează respectarea embargoului pe Dunăre.
CIA considera însă Serbia drept o economie regională cheie, mai ales pentru România, de aceea fiind probabil să încurajeze „în liniște eforturile de ridicare a embargoului”.
Despre relația României cu Rusia
Agenția de informații americană a emis în urmă cu 30 de ani o analiză și în ceea ce privește relația cu Rusia:
„Oficialii români percep prezența continuă a Rusiei în Moldova și reapariția Moscovei în calitate de apărător al sârbilor ca pe o dovadă a continuării planurilor imperialiste. La începutul lunii aprilie, înalți oficiali ai MAE au protestat față de faptul că ultimele propuneri ale Rusiei pentru soluționarea conflictului din Moldova vizau obținerea unor drepturi de bază permanente acolo pentru a exercita presiuni asupra Ucrainei.
Bucureștiul, simțind lipsa garanțiilor de securitate din partea Occidentului, încearcă să îmbunătățească relațiile cu Moscova. Pentru a obține sprijin internațional în disputele sale regionale, Bucureștiul s-a concentrat pe îmbunătățirea relațiilor cu Statele Unite și cu instituțiile economice și de securitate occidentale. Bucureștiul a sprijinit Parteneriatul pentru Pace, considerându-l un compromis acceptabil, care oferă României oportunitatea de a lucra la strângerea legăturilor cu NATO”.
În raportul publicat în 1994 de CIA, mai era precizat și acordul semant de România cu un an în urmă de asociere cu UE. De asemenea, s-a menționat și faptul că România a obținut de „națiunea cea mai favorizată” din partea SUA, la sfârșitul anului 1993, ceea ce a însemnat și un angajament de 50 de milioane de dolari prin înființarea Fondului Româno-American de Investiții, bani alocați pentru sprijinirea inițiativei private din România.
Drumul României către NATO
Aproximativ în aceeași perioadă, CIA realiza și o analiză cu privire la provocările ministrului Gheorghe Tinca, primul ministru civil al apărării naționale de după 1990. Tinca a deținut funcția în perioada 6 martie 1994 – 12 decembrie 1996.
O condiție pentru a adera la NATO, pe care România nu o îndeplinea, era să schimbe ministrul militar cu un civil.
„Noul ministru civil al apărării din România, Gheorghe Tinca, trebuie să facă față unui sistem politic din ce în ce mai controversat și unui buget din ce în ce mai mic, încercând în același timp să consolideze legăturile cu NATO și să îmbunătățească relațiile cu Rusia și Ucraina.
Tinca, un diplomat cu experiență, care a lucrat la ONU la începutul anilor 80, l-a înlocuit în martie pe popularul ofițer de carieră, generalul Niculae Spiroiu, care a căzut victimă unei campanii prelungite de denigrare din partea presei naționaliste. Tinca va fi probabil un susținător al participării active a României la Parteneriatul pentru Pace și al aderării la NATO. El împărtășește îngrijorarea elitei românești că securitatea națională ar fi în pericol dacă rivalul regional Ungaria ar intra în NATO înaintea Bucureștiului.
România și-a demonstrat sprijinul pentru Parteneriatul pentru Pace, fiind prima țară care a semnat documentul-cadru. Pentru a-și susține candidatura pentru aderarea la NATO, armata ia măsuri pentru a-și îmbunătăți capacitățile de menținere a păcii și pentru a stabili legături cu armatele occidentale”, se susținea în informarea CIA.
Totuși, CIA considera că problemele economice ale României împiedică țara să aducă armata la standardele NATO.
„Presa locală relatează că Parlamentul a respins cererea de fonduri suplimentare pentru susținerea Parteneriatului pentru Pace, formulată de Tinca în bugetul pe 1994. Întreprinderile militare controlate de Ministerul Apărării au avut de suferit ca urmare a scăderii achizițiilor, iar un oficial a avertizat cu privire la concedieri majore. Tinca se străduiește, de asemenea, să atenueze sentimentul de izolare al Bucureștiului prin îmbunătățirea relațiilor cu Moscova și Kiev, conform relatărilor din presă”, transmiteau către Washington reprezentanții CIA din România.
Nu în ultimul rând, CIA a observat și preocuparea României cu privire la prezența forțelor ruse de menținere a păcii în Bosnia.
„Acest lucru a întărit îngrijorarea României prin crearea a două puncte critice – fosta Iugoslavie la granița de vest și Moldova în est – cu o prezență militară rusă. Tinca a fost gazda miniștrilor rus și ucrainean ai apărării pentru a discuta despre piese de schimb, iar Tinca împărtășește aproape sigur îngrijorarea continuă a Bucureștiului cu privire la Iugoslavia.
Bucureștiul a susținut sancțiunile economice ale ONU împotriva Serbiei, subminându-și relația cu un aliat tradițional ca parte a unei încercări calculate de a îmbunătăți legăturile cu Occidentul. Oficialii se tem că România se confruntă cu unele dintre aceleași probleme care au afectat fosta Iugoslavie – minorități nemulțumite și dispute persistente la frontieră”, se mai afirma în documentul agenției de informații a SUA.
Se încarcă comentariile...
