Șanse mari pentru protejarea pădurilor din jurul Bucureștiului. O primă reacție a autorităților la inițiativa unui alpinist român

În urmă cu câteva săptămâni, Alex Găvan, unul dintre cei mai apreciați alpiniști români, a inițiat un proiect menit să protejeze toată centura forestieră a Ilfovului și din jurul Capitalei.

În jurul Bucureștiului ar putea fi creată o centură verde FOTO Alex Găvan

Proiectul de lege propus de platforma civică ”Împreună pentru Centura Verde” a fost depus pe 12 aprilie și presupune punerea sub protecție a întregii vegetații forestiere a Ilfovului și constituie practic piatra de temelie pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov.

„Împreună pentru Centura Verde” este un proiect inițiat de Fundația Alex Găvan. Inițiatorii platformei sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist și Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești. Originar din Argeș, Alex Găvan este unul dintre puținii alpiniști din lume ce a urcat fără oxigen suplimentar pe șapte munți de peste 8.000 de metri.

Iar la finalul săptămânii trecute a venit deja o primă veste foarte bună. Proiectul de lege propus pentru protejarea pădurilor din Ilfov a primit aviz favorabil din partea comisiei de mediu a Consiliului Economic și Social, organism al Parlamentului și Guvernului României.

În contextul în care poluarea din București a atins niveluri dramatice, iar tăierile de păduri din jurul Capitalei au crescut mult, zeci de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice adunate sub umbrela platformei “Împreună pentru Centura Verde”, cer autorităților protejarea pădurilor din județul Ilfov și începerea neîntârziată a demersurilor pentru crearea Centurii Verzi București-Ilfov. Aproape 5.000 de români au semnat până acum o petiție în acest sens. Petiția poate fi accesată pe site-ul www.centuraverde.ro/#semneaza

”Centura Verde București-Ilfov este un proiect ce trebuie tratat cu maximă prioritate și seriozitate, în caz contrar viitorul ni-l va impune cu costuri de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit. Centura Verde București-Ilfov are nevoie de susținători asumați care să o transforme în realitate”, precizează Alex Găvan.

Aproape 600.000 de copaci tăiați în Ilfov

De mai mulți ani, Bucureștiul este în topul celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală estimată de 6,35 miliarde euro.

Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, “zonă cu deficit de vegetație forestieră”.

Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5.000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă, date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ.

Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581.287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale.

”Nu vom avea aer curat în București atât timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală. După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas major în materie de plămân verde al Bucureștiului, următorul pas major în materie de calitatea vieții în oraș și în zona metropolitană”, adaugă Alex Găvan.

Sub diverse forme, multe țări recunosc statutul și rolul special al pădurilor din jurul orașelor.  Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie, unde aproape toate orașele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne’s Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) și São Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple.

Cea mai mare centură verde existentă este cea a orașului Ontario, de aproape 810.000 de hectare, cuprinzând atât păduri și zone umede cât și pășuni și terenuri agricole.