Copiii sub 14 ani care comit fapte penale pot fi trimiși la psiholog fără acordul părinților. Decizia CCR

Copiii sub 14 ani care comit fapte prevăzute de legea penală vor putea fi obligați de instanță să participe la ședințe de consiliere psihologică, chiar dacă părinții nu sunt de acord. Curtea Constituțională a admis parțial, miercuri, 21 octombrie, sesizarea președintelui Nicușor Dan, declarând neconstituționale mai multe prevederi privind plasarea obligatorie a minorilor în centre specializate și sancțiunile aplicabile părinților.

Foto: arhivă

Astfel, CCR a declarat neconstituționale prevederile referitoare la plasarea obligatorie a minorilor în centre specializate și la sancționarea părinților, dar a păstrat posibilitatea ca instanța să impună consilierea psihologică a copiilor fără acordul părinţilor.

Legea contestată modifică actul normativ privind protecția și promovarea drepturilor copilului și introduce măsuri mai dure pentru minorii care comit fapte penale înainte de a împlini 14 ani. Aceștia nu pot răspunde penal, însă inițiatorii proiectului, parlamentari de la PNL și PSD, au propus intervenții menite să îi ajute să înțeleagă consecințele faptelor lor și să prevină repetarea acestora.

Nicușor Dan a trimis legea la Curtea Constituțională pe 28 mai, după ce o primise pentru promulgare la 11 mai 2026. Președintele a contestat mai multe dispoziții, printre care cele privind obligarea copiilor la consiliere psihologică fără acordul părinților, plasarea în centre specializate și sancționarea adulților care nu respectă obligațiile stabilite de instanță.

Motivaţiile CCR

Una dintre prevederile analizate de judecători impunea plasarea în centre specializate a copiilor care comit fapte cu violență. CCR a considerat însă că expresia folosită de legiuitor nu definește suficient de clar situațiile în care măsura devine obligatorie. Fără o delimitare precisă a faptelor vizate, aplicarea legii ar putea varia de la un caz la altul, iar persoanele cărora li se adresează nu ar putea anticipa în ce condiții se aplică această măsură.

Decizia nu înseamnă că minorii nu mai pot fi plasați în centre specializate. Curtea a menținut posibilitatea unei asemenea intervenții, precizând că plasamentul poate constitui o măsură de protecție socială, nu o pedeapsă penală. Scopul său este să îi ofere copilului un mediu în care să beneficieze de găzduire, îngrijire, educație, recuperare și sprijin pentru reintegrarea socială.

În schimb, judecătorii au acceptat ca instanțele să poată dispune participarea copiilor sub 14 ani la programe speciale de consiliere psihologică fără să fie necesar acordul părinților sau al reprezentanților legali.

În opinia CCR, această intervenție poate fi decisă în interesul superior al copilului și nu încalcă în mod nejustificat drepturile părinților. Aceștia pot fi ascultați în timpul procedurii judiciare, dar nu pot bloca aplicarea măsurii prin simplul refuz de a-și da acordul.

Ce prevede legea pentru părinţi

CCR a respins și prevederile referitoare la sancționarea părinților care nu respectă obligația de a participa la programele speciale de consiliere. Legea permitea ca aceeași faptă să atragă atât răspunderea penală, cât și pe cea contravențională, fără să precizeze clar în ce condiții se aplică fiecare. Judecătorii au considerat că această suprapunere face ca regulile să nu fie suficient de clare și previzibile.

O altă problemă ține de formulările folosite în lege.

Termenii „părinți” și „reprezentantul legal” apăreau în contexte care nu clarificau suficient cine trebuie să respecte obligațiile prevăzute de actul normativ. În plus, una dintre dispoziții putea fi interpretată în sensul că un copil sub 14 ani ar putea răspunde penal pentru nerespectarea unei hotărâri judecătorești. O asemenea interpretare contravine Codului penal, care stabilește că minorii sub această vârstă nu răspund penal.

Vă reamintim că proiectul de lege a fost inițiat de 14 deputați, dintre care 13 de la PNL și unul de la PSD. Printre inițiatori se numără liberalii Raluca Turcan, Gabriel Andronache, Florin Roman și Bogdan Huțucă, precum și deputatul PSD Voicu Vușcan. Deși Senatul a respins proiectul, Camera Deputaților l-a adoptat în calitate de for decizional, pe 29 aprilie 2026, cu 277 de voturi pentru, două împotrivă și 13 abțineri.

Prin decizia de miercuri, Curtea i-a dat dreptate lui Nicușor Dan doar în privința unei părți dintre obiecții.

Urmează ca Parlamentul să reanalizeze dispozițiile declarate neconstituționale înainte ca legea să poată fi promulgată. În schimb, prevederile care permit consilierea psihologică fără acordul părinților și plasamentul în servicii rezidențiale specializate, ca măsură de protecție socială, rămân în vigoare în condițiile stabilite de lege.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, iar motivarea completă urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.