Video Ce spune legea despre accesul presei la Palatul Cotroceni și ce președinți au mai blocat jurnaliști

Decizia președintelui Nicușor Dan de a-i interzice jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni, pe durata întregului mandat, a provocat reacții și a readus în discuție limitele puterii șefului statului în relația cu presa. Legea nr. 544/2001 stabilește că acreditarea jurnaliștilor nu poate fi retrasă pentru opiniile exprimate în presă și că autoritățile nu pot interzice accesul reprezentanților mass-media la acțiunile publice pe care le organizează.

Nicușor Dan, înconjurat de jurnaliști Foto: Inquam / George Călin

Jurnalistul Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, i-a adresat președintelui o întrebare despre activitatea procurorului general Cristina Chiriac. În loc să răspundă la întrebare, șeful statului i-a comunicat că a cerut echipei sale să nu îi mai permită accesul la conferințele de presă.

„Le-am cerut colegilor mei să nu vă mai permită accesul la conferințele mele pentru injuriile pe care mi le-ați adresat. Colegii mei miloși nu m-au ascultat. Nu veți mai avea acces la Cotroceni în mandatul meu”, i-a spus Nicușor Dan jurnalistului.

Președintele a invocat injuriile pe care Ovidiu Vanghele i le-ar fi adresat anterior. 

Mai mulți jurnaliști, politicieni și specialiști în drept susțin că măsura ridică probleme de legalitate și readuce în discuție prevederile Legii 544/2001, care reglementează accesul presei la informațiile de interes public și condițiile în care poate fi retrasă acreditarea unui jurnalist.

Potrivit legii, autoritățile publice au obligația să acorde acreditări reprezentanților mass-media fără discriminare. Mai mult, retragerea acreditării nu poate fi făcută pentru opiniile exprimate de un jurnalist în presă, ci numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității instituției.

Precedente la Palatul Cotroceni: jurnaliști ținuți departe de Președinție

Nu este pentru prima dată când accesul jurnaliștilor la Palatul Cotroceni devine subiect de controversă.

Într-un episod mai vechi, realizatorul TV Mircea Badea nu a fost lăsat să participe la o conferință de presă susținută de Traian Băsescu, după ce agenții de pază i-au spus că nu figurează pe lista de acces. Documentele pentru acreditare fuseseră depuse cu două zile înainte, iar jurnalistul susținea că nu primise nicio notificare privind existența unor nereguli.

„Am ajuns la Cotroceni, am intrat. Oamenii lăsau buletinele (...) Eu de la ușă am fost reperat de un domn de la pază care mi-a spus: «Domnule Badea, nu sunteți pe listă!»”, povestea atunci realizatorul TV.

Un alt precedent a fost relatat de jurnalistul Ion Cristoiu, care a amintit de conflictul dintre Președinția condusă de Ion Iliescu și redacția „Evenimentul zilei”.

Într-o însemnare despre evenimentele din 1993 și 1994, Cristoiu a relatat că, la 13 mai 1993, Președinția a anunțat retragerea acreditărilor jurnaliștilor publicației Evenimentul Zilei. Interdicția a durat până la 12 octombrie 1994, perioadă în care reprezentanții ziarului nu au mai avut acces la Palatul Cotroceni.

În comentariul său de atunci, intitulat „Moșia lui Ion Iliescu”, jurnalistul susținea că Palatul Cotroceni este proprietatea statului român, nu a președintelui, iar accesul presei nu ar trebui condiționat de preferințele personale ale celui care ocupă temporar funcția.

Ce prevede Legea 544/2001 despre acreditarea jurnaliștilor

Articolul 18 din Legea 544/2001 stabilește că autoritățile publice trebuie să acorde acreditarea jurnaliștilor fără discriminare, în termen de două zile de la înregistrarea cererii.

Același articol precizează că refuzul acordării acreditării sau retragerea acesteia sunt permise numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității instituției și care nu au legătură cu opiniile exprimate de jurnalist în presă.

De asemenea, legea prevede explicit că orice refuz sau retragere a acreditării trebuie comunicată în scris. Așadar, o simplă declarație verbală a unui reprezentant al instituției nu ține locul unei decizii oficiale.

Articolul 19 stabilește că autoritățile și instituțiile publice trebuie să informeze în timp util mass-media despre conferințele de presă și celelalte acțiuni publice organizate. Același articol prevede că instituțiile nu pot interzice în niciun fel accesul reprezentanților presei la aceste evenimente.

În plus, articolul 30, alineatul 3, din HG 123/2002, care stabilește normele metodologice de aplicare a Legii 544/2001, prevede că regulamentele interne nu pot introduce restricții care depășesc limitele stabilite de lege.

„Nu pot interzice discreționar accesul unui jurnalist la conferințele de presă”

Fostul judecător Cristi Dănileț a criticat public atitudinea președintelui, susținând că un politician aflat într-o funcție atât de importantă trebuie să accepte criticile.

„Ceea ce face acum Nicușor Dan este incredibil. Oamenii au voie să îl critice, iar el se poate simți jignit, deranjat sau șocat. Ca politician de rang înalt taci și înduri. Dar nu face mustrare publică că ești tu sensibil. Ovidiu Vanghele își face treaba de jurnalist. Dacă nu îți place de părul lui, problema e la tine, nu la el”, a scris Cristi Dănileț pe Facebook.

De asemenea,  juristul Bogdan Vasile Amariei a criticat decizia președintelui, susținând că interzicerea accesului unui jurnalist la conferințele de presă nu poate fi făcută discreționar.

Acesta a explicat că simplul fapt că un jurnalist a adresat injurii sau a exprimat opinii ofensatoare la adresa președintelui nu reprezintă, în sine, un temei suficient pentru retragerea acreditării.

„Nu pot interzice discreționar accesul unui jurnalist la conferințele de presă, ca într-un regim autoritar de tip dictatură sau precum un model împrumutat de la președintele Americii TRUMP”, a afirmat juristul.

Bogdan Vasile Amariei a subliniat că președintele ocupă cea mai înaltă funcție în stat și trebuie să accepte inclusiv criticile dure, incomode sau ofensatoare, în limitele legii.

„Să îi comunicați unui jurnalist că nu va mai putea participa la conferințele de presă pe întreaga durată a mandatului prezidențial, invocând injuriile pe care vi le-a adresat, ridică serioase probleme de legalitate și proporționalitate. Sigur că instituțiile pot impune reguli de conduită. Sigur că pot interveni când cineva perturbă efectiv desfășurarea unei conferințe. Dar aceste măsuri trebuie să aibă un temei legal și o justificare obiectivă”, a spus acesta.

Acesta a invocat atât articolul 18, alineatele 3 și 4, din Legea 544/2001, cât și articolul 19, arătând că eventualele măsuri de retragere a acreditării trebuie să respecte condițiile legale și să fie comunicate în scris.

„Palatul Cotroceni nu este proprietatea personală a președintelui, iar Administrația Prezidențială nu poate funcționa după principiul «cine mă supără nu mai intră». Legea trebuie respectată inclusiv atunci când ne protejează adversarii, criticii sau persoanele al căror comportament îl dezaprobăm”, a spus juristul.