Holocaustul în manuale. „Le explic că asta se întâmplă când se rostogolește ceva neadevărat în spațiul public”
0O nouă disciplină de studiu obligatorie, venită după decenii de așteptare, se predă în școala românească din anul școlar trecut – un subiect sensibil, dar atât de necesar de abordat astăzi.
„Istoria evreilor. Holocaustul“ a devenit disciplină de studiu obligatorie din anul școlar 2023-2024, după ce vreme de peste două decenii profesorii de istorie au putut să o predea ca disciplină opțională. Timp de jumătate de an școlar, cadrele didactice s-au bazat doar pe programă, până când Ministerul Educației a aprobat cele cinci manuale pentru clasele a XI-a și a XII-a pe care profesorii și elevii le au astăzi la dispoziție și care pot fi consultate pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării. Programa a fost elaborată pentru o oră pe săptămână, pe durata unui an școlar. „Istoria evreilor. Holocaustul“ se studiază la clasa a XI-a, cursuri de zi, învățământ liceal și profesional și învățământ liceal seral, filieră tehnologică, respectiv la clasa a XII-a, învățământ profesional special, învățământ special ciclul superior al liceului, filiera tehnologică și învățământ liceal seral, filieră teoretică.
Programa a prins contur atunci când s-au găsit răspunsurile potrivite la întrebări precum: „De ce să predăm obiectul de studiu Istoria evreilor. Holocaustul?“, „Ce să predăm în cadrul acestei discipline?“, „Ce impact are studierea Holocaustului pentru educația tinerilor?“, „Cum să predăm problematica Holocaustului?“, „Cu ce resurse predăm această nouă disciplină?“. Mulți profesori și specialiști în Educație spun că predarea acestei discipline s-ar fi impus mult mai devreme, înainte ca realitatea cruntă – că 6 milioane de evrei au fost exterminați de către naziști și colaboratorii acestora – să fie pusă la îndoială, iar promotorii unor asemenea idei să adune adepți.
Holocaustul, de la macro la micro și invers
Stimularea gândirii critice și stabilirea unor conexiuni cu alte evenimente tragice sunt obiective pe care experții și-au dorit să le atingă prin programa propusă. „Programa își propune să evidențieze consecințele acțiunilor istorice bazate pe prejudecăți, stereotipii, manifestări ale xenofobiei și ale rasismului, care persistă în perioada contemporană, subliniind și faptul că genocidul este un proces care, deși a fost identificat și contestat, în egală măsură, nu a condus, în mod evident, la oprirea acestuia“, se mai menționează în nota de prezentare. Profesorii pot adapta modalitatea de predare la particularitățile elevilor, resursele-suport sunt numeroase, iar promovarea de valori și dezvoltarea de abilități precum toleranța, multiculturalitatea, spiritul critic, lucrul în echipă sunt ușor de pus în practică.
Programa cuprinde șase mari domenii de conținut, pornindu-se de la originea, cultura și religia evreilor la nivel mondial, încă din Antichitate, iar apoi, treptat, se trece la spațiul românesc și situația comunităților evreiești din secolul XIX. Se punctează nu doar evoluția lor, ci și cât de mult au contribuit la dezvoltarea României moderne, atât din punct de vedere economic, cât și socio-cultural și științific. Trecerea către cel de-Al Doilea Război Mondial este una dintre cele mai importante: perioada interbelică este marcată de un antisemitism profund, iar materia se concentrează pe o temă amplă, cu ecouri până astăzi: Violență și retorică antisemită în România interbelică: Liga Apărării Național Creștine (LANC), Mișcarea legionară și Partidul Național Creștin.
Cel de-al patrulea domeniu al disciplinei tratează Holocaustul în Europa. Sunt prezentate elemente ale discursului antievreiesc și legislația antisemită în Germania nazistă, exterminarea evreilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial – lagăre, ghetouri, Holocaustul prin gloanțe, deportări, exterminări în masă. Practic, elevii învață contextul în care a avut loc Holocaustul pe teritoriul românesc, subiect care este dezbătut în detaliu, fiind punctate studii de caz pentru fiecare etapă a tragicului eveniment – pogromurile și deportările. De asemenea, sunt aduse în prim-plan și personalități din ambele tabere ale istoriei, eroi și antieroi, victime și călăi. Ultimul domeniu al disciplinei se axează pe situația evreilor din România comunistă și post-decembristă, reprezentarea Holocaustului în artă și mass-media, precum și revenirea curentelor de extremă dreapta și negaționismul la nivel internațional.
Încă o piesă la puzzle-ul istoriei
Profesoara Magdalena Anne Marie Cojocaru le predă „Istoria evreilor. Holocaustul“ elevilor de liceu, respectiv școală profesională, dintr-o unitate de învățământ cu profil tehnologic. Și-a ales, cu peste 25 de ani în urmă, într-o vreme în care domeniul nu era nici pe departe ofertant, o specializare pentru care puțini studenți optau: Istorie – Limba ebraică, renunțând la Istorie – Limba franceză. „Mi s-a părut fascinant. Intrasem la Franceză, părea un domeniu facil, studiind și în liceu, și în anul acela în care am intrat, 1998, a fost introdusă specializarea aceasta în Craiova. Atunci am decis să renunț la limba franceză și să trec pe limba ebraică“, a dezvăluit profesoara pentru „Weekend Adevărul“. A folosit limba ebraică doar în timpul perioadei de practică, iar pentru asta a mers la Școala „Lauder-Reut“ din București, pentru că în Craiova nu avea această posibilitate. A învățat în acei ani mai mult despre limbă, cultură și civilizație și foarte puțin despre Holocaust. În schimb, un gând tainic nu i-a dat niciodată pace. „Când am terminat facultatea, chiar am sperat: într-o zi voi preda materia asta!“, a mărturisit profesoara. A făcut, nu mulți ani mai târziu, deși nici atunci nu se întrevedea posibilitatea de a preda disciplina pe care o predă astăzi, un alt curs de specializare, pe tema Holocaustului, la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca.
Astăzi a ales să predea evitând imaginile cumplite ale ororilor din lagărele naziste, în schimb insistă să-i facă pe elevii săi să înțeleagă de ce s-a ajuns acolo și cât de ușor este ca vorbe pe care le consideră inofensive să capete puteri distrugătoare. „Prima reacție a copiilor? Atenție. Curiozitate. M-a surprins. Copiii au astăzi mai mare deschidere către informație, către imagine, către mediul acesta. În general, fiecare știa ceva anume, din diferite discuții, de la regimurile totalitare (n.r. – din manualul de Istorie de clasa a X-a), de la diferite filme pe care le-au văzut. Mulți văzuseră, de exemplu, «Jurnalul Annei Frank» sau citiseră «Băiatul cu pijamale în dungi». Nu mai vorbim de «Alegerea Sophiei», «Lista lui Schindler» și alte filme care tratează subiectul acesta atât de dureros din istoria umanității“, explică profesoara.
Cuvântul și reacțiile lui
Unii dintre cei care s-au împotrivit introducerii acestei discipline ca materie obligatorie au adus în discuție faptul că adolescenții ar putea fi afectați la vederea imaginilor de arhivă, din timpul Holocaustului. „Să știți că nu am avut cazuri, pentru că tocmai asta este ideea, nu trebuie să predai partea neapărat urâtă. Toată lumea își închipuie că Holocaustul înseamnă doar imaginile acelea cumplite. Nu, copiii trebuie să înțeleagă de ce s-a ajuns acolo, de ce ura asta a ajuns atât de puternică încât a determinat până la urmă crima. Aici trebuie lucrat“, este de părere Anne Marie Cojocaru. Profesoara a ales să accentueze pentru elevii săi ce reprezintă evreii pentru umanitate și să trateze problema Holocaustului insistând pe evenimentele care au condus către acest dezastru. „Chiar este o lecție despre miturile fondatoare ale antisemitismului, de exemplu, și le explic că asta se întâmplă când se rostogolește ceva neadevărat în spațiul public. De aceea tot le spun: tot timpul trebuie să avem grijă ce scoatem pe gură. La început a fost cuvântul și apoi a determinat o serie de reacții în timp“, le atrage atenția profesoara.
Spune că a întâlnit și în cercul cunoscuților, nu doar în spațiul public, opinia potrivit căreia „o disciplină de sine stătătoare de Istoria Holocaustului este prea mult“. Însă această disciplină, spune profesoara Anne Marie Cojocaru, este „mai mult o discuție despre drepturile omului, despre ceea ce înseamnă să fii un bun cetățean, să fii un om bun într-o societate și să înțelegi că, într-o lume atât de violentă, toleranța și acceptarea sunt foarte importante. Nu este vorba numai despre evrei, toată lumea are impresia că numai despre ei este vorba, este vorba de ceea ce poate fi oricine la un moment dat“.
Profesoara evită să vorbească cu elevii săi despre receptarea mesajelor politice, și din acest motiv îi este greu să facă o evaluare cu privire la impactul disciplinei asupra elevilor care, o parte, își vor exercita pentru prima dată, în 2025, dreptul la vot. Preferă să le dea informație de calitate și, insistă asupra acestui aspect, un mesaj pozitiv. Îi încurajează să fie curioși să afle lucruri și să învețe să filtreze informația, pentru că oricât ne-am putea închipui că pericole precum cel despre care le predă la clasă nu ne mai pasc în prezent, realitatea ne poate contrazice. „Oricâtă informație ai avea, tot timpul trebuie să ai foarte mare grijă. Asta este opinia mea. Evenimentele din 7 octombrie ne-au arătat că în lume lucrurile pot oricând să ia o întorsătură foarte urâtă“, mai spune profesoara.
„Mă interesează să poată să gândească liber“
Andrei Iacob este unul dintre profesorii aflați la început de drum. Se află în al doilea an de predare, iar în anul școlar 2024-2025 a primit pentru prima dată ore de „Istoria evreilor. Holocaustul“, atât la un liceu teoretic, unde elevii au rezultate școlare foarte bune, cât și la un liceu tehnologic. Această disciplină este provocatoare și dintr-un alt punct de vedere. Profesorul spune că a avut ocazia, pregătindu-și orele, să se documenteze pe tema Holocaustului mult mai în amănunt decât pentru examenul de la facultate. „Copiii sunt foarte energici și curioși. Discut cu ei atât în timpul cursului, cât și după, de multe ori și în pauze. Programa este bine structurată, atinge punctele forte ale perioadelor istorice. Cred că e suficient timp, mai ales într-un an, să și desfășori anumite activități, filme, de multe ori am timp să și discut cu elevii mai mult, nu numai pe tema Holocaustului, ci pe teme de istorie la modul general“, spune profesorul pentru „Weekend Adevărul“.
Copiii vin cu un bagaj semnificativ de informații din școala gimnazială, atât de la ora de istorie, cât și de la limba și literatura română, unde în lista lecturilor suplimentare se regăsesc multe titluri care au legătură cu tema. Profesorul mai spune că diferența dintre elevii din mediul rural și cei de la oraș este semnificativă: copii de la sat se descurcă mai greu și ajung în gimnaziu cu mari carențe, reușind cu greu chiar și să citească. La fel, demersul de a-i face pe elevii de la liceul tehnologic să înțeleagă anumite evenimente, plasate în context, decurge mult mai greoi. În schimb, faptul că se poate ajuta de materiale video este, indiferent de ce școală vorbim, un mare avantaj.
Era nevoie de Istoria Holocaustului, spune profesorul, la fel cum crede că este nevoie de Istoria Comunismului, disciplina care se va studia din anul școlar următor. „Insist să înțeleagă. Le-am și spus că nu mă interesează să rețină toți anii sau ce s-a întâmplat în fiecare an, mă interesează să își facă o idee principală despre ceea ce s-a întâmplat atunci, să poată să gândească liber“, spune Andrei Iacob. E nevoie de o înțelegere profundă a lucrurilor pentru că acțiunile noastre, în calitate de cetățeni, depind de acest lucru, subliniază profesorul: „Dacă realizau cât rău pot să producă oamenii cu ceea ce fac, anumite evenimente puteau fi evitate foarte ușor“. Profesorul confirmă, ca și alți colegi care predau „Istoria evreilor. Holocaustul“, că așa cum este structurată programa le permite profesorilor să abordeze multe alte teme în context. În plus, manualul, care face ca materia să nu fie foarte stufoasă, li se pare atractiv elevilor, disciplina în sine fiind una pentru care, spun elevii, nu este nevoie să depună un efort extraordinar pentru a memora diverse elemente.
În completarea programei
În continuare sunt însă profesori care își pun problema cât să ofere din informațiile sensibile. „Anul trecut au fost foarte reticenți, întrebau – de ce trebuie să știm noi despre evrei? Pe parcurs li s-a părut interesant. Sunt relativ recente evenimentele, avem imagini. Au mai aflat lucruri pe la literatură, au mai citit, cumva reușești să le stârnești atenția. Lucrurile sunt dramatice, eu am stat să mă gândesc cât să le spun ca să nu-i afectezi emoțional cumva“, spune o altă profesoară. De multe ori, provocările vin chiar de la ei, propun teme de documentare, au curiozități, vor răspunsuri. O temă delicată, dar pe care elevii o abordează, spune profesoara, este cea a experimentelor făcute pe evrei.
„Nu e o materie care să pună presiune pe copil. Sunt interesați, sunt captați, comentăm. Rostul acestui curs este de a conștientiza gravitatea acestor fapte care au avut loc, așa, sub ochii tuturor. Pentru că erau foarte mulți cei care la acea vreme știau ce se întâmplă cu oamenii aceștia, că sunt duși acolo și ce li se întâmplă. Ideea este să învățăm din toată povestea asta și să nu mai repetăm un astfel de eveniment. Eu le spun copiilor: poate de-a lungul vieții veți ocupa funcții importante, veți lua decizii – important este să faceți bine. Să înțelegem și să cântărim lucrurile. Această oră îi poate ajuta foarte mult și pe cei care dau Bacalaureatul. La ideologii, de exemplu, vorbești despre nazism. Se intersectează lucrurile, nu e în van. La fel și despre comunism: lucrurile sunt la fel de grave, ținând cont de faptul că foarte multe state au intrat sub sfera aceasta“, spune un alt profesor.
Istorie pe social media
Educația este una dintre cele mai puternice modalități de a combate ura și dezinformarea, motiv pentru care TikTok a lansat un hub în aplicație cu noi videoclipuri de la partenerii săi, concepute pentru a informa comunitatea despre Holocaust. Acestea includ mărturii directe de la supraviețuitori ai Holocaustului, videoclipuri ale utilizatorilor care vizitează locuri de comemorare a Holocaustului, mărturii ale curatorilor care împărtășesc povești despre victimele Holocaustului și multe altele. Comunitatea TikTok poate accesa hub-ul atunci când caută pe TikTok informații despre Holocaust și când vizualizează videoclipuri relevante. Videoclipurile prezentate în hub provin de la peste 20 de instituții din 11 țări care au participat la inițiativa TikTok de Comemorare și Educație despre Shoah, inclusiv Muzeul Holocaustului din Los Angeles, Memorialul Dachau, Casa „Anne Frank“ și altele.
Se încarcă comentariile...
