Oamenii obișnuiți care fac treburile murdare ale Rusiei. Cum recrutează Kremlinul civili pentru a desfășura acțiuni de sabotaj pe tot cuprinsul Europei.

Kremlinul folosește o rețea de „agenți de unică folosință” pentru a orchestra o campanie de sabotaj în Europa. În spatele atacurilor cu colete incendiare care au pus în alertă serviciile secrete occidentale nu se află spioni profesioniști, ci oameni obișnuiți, atrași în capcană prin promisiunea unor câştiguri rapide. Politico prezintă războiul din umbră dus de Rusia și fețele umane ale unui mecanism care îi consumă și îi abandonează pe cei de la bază.

Sabotaj la calea ferată poloneză Foto: Profimedia

Viața pe care o cunoștea Vasilij Kovacs s-a încheiat brusc. Era spre sfârșitul după-amiezii zilei de 1 martie 2025 când un vehicul armat a spart poarta de metal a vechii ferme unde locuia, la sud-est de capitala letonă, Riga.

Bărbați mascați au intervenit cu armele pregătite. Aparțineau Serviciului de Securitate al Statului din Letonia, agenția de contrainformații a țării. Ofițerii au percheziționat proprietatea, confiscând mai multe telefoane mobile, cartele SIM și documente, alături de un pistol cu seria ștearsă, o baionetă de AK-47 și un dispozitiv de bruiaj pentru telefoane mobile, potrivit procesului-verbal întocmit ulterior de autorități. Kovacs, un ucrainean trecut de 60 de ani care trăiește în Letonia de peste trei decenii, a fost reținut pe loc.

În martie, Kovacs a fost transferat în Lituania pentru a fi judecat, fiind acuzat de planificarea unor atacuri teroriste, alături de alți patru presupuși complici. Alți cinci sunt trimiși în judecată la Varșovia. Procurorii lituanieni și polonezi îi acuză pe cei zece bărbați că au planificat și executat atacuri incendiare folosind colete poștale în mai multe țări europene, la comanda serviciului de informații militare al Rusiei, GRU.

Unul dintre aceste incidente a ținut prima pagină a ziarelor din Germania. În primele ore ale dimineții de 20 iulie 2024, un colet a luat foc pe aeroportul din Leipzig, chiar înainte de a fi încărcat într-un avion de marfă al companiei DHL. Flăcările au cuprins un container de transport aerian. Doar o întârziere a aeronavei a făcut ca incendiul să nu izbucnească în timpul zborului.

Toți cei zece bărbați susțin că nu au lucrat cu bună știință pentru serviciile secrete ruse și își declară nevinovăția față de acuzațiile de terorism. Conform dosarelor de anchetă ale Parchetului General al Lituaniei, Kovacs este exemplul unei categorii tot mai frecvente de resurse ale serviciilor ruse, ceea ce agențiile occidentale de informații numesc „agenți de nivel inferior” sau, mai direct, agenți de unică folosință.

Bărbatul de origine ucraineană, în vârstă de 63 de ani, ar fi fost doar o rotiță dintr-un angrenaj mult mai amplu. Anchetatorii afirmă că acesta a transportat din Letonia în Lituania perne de masaj modificate pentru a ascunde dispozitive incendiare.

După invazia din Ucraina, pe măsură ce pentru propriii ofițeri a devenit tot mai dificil să opereze în Europa, GRU a început să se bazeze masiv pe intermediari pentru a racola oameni prin intermediul platformelor de mesagerie precum Telegram, arată dosarele Serviciului de Securitate al Statului din Lituania obținute de rețeaua Axel Springer Global Reporters Network, din care face parte și POLITICO.

Motivați adesea de bani, acești agenți execută sarcini punctuale: să facă o fotografie, să expedieze un pachet, să mute un obiect din punctul A în punctul B. Uneori, misiunile sunt mult mai periculoase. Recruții pot să nu știe aproape nimic despre operațiunea de ansamblu. Iar dacă cineva este prins, poate fi înlocuit imediat.

S-a scris mult despre acești agenți și despre războiul din umbră care se desfășoară pe continent. Însă o perspectivă lipsește de obicei: cine sunt acești oameni? Cum au ajuns pioni într-un nou Război Rece care devine tot mai violent? Sunt simpli executanți, sau sunt, la rândul lor, victime?

Pentru acest articol, jurnaliștii Politico au discutat cu Kovacs de mai multe ori, au intervievat-o pe fiica acestuia și au analizat mii de pagini din dosarele de anchetă. Tabloul rezultat arată o rețea de sabotaj în care planificarea meticuloasă a serviciilor secrete se îmbină cu incompetența umană, iar oamenii obișnuiți sunt pur și simplu de unică folosință.

Multe dintre detaliile relatate de Kovacs rămân neclare. Însă într-o privință, relatările sale și concluziile anchetatorilor coincid: a transportat un pachet. Punctul de divergență este dacă știa ce se află în interior, care era scopul transportului și cine se afla în spatele întregii operațiuni.

Potrivit dosarelor lituanene, implicarea lui Kovacs a început la 27 iunie 2024, când a fost contactat pe Telegram.

Abia dacă îl cunoștea pe cel care l-a abordat, însă le făcuse cunoștință un prieten comun: Andrei Baburov, fost comandant de submarin rus și nașul de botez al fiului de 11 ani al lui Kovacs. Cei doi se cunoscuseră datorită pasiunii comune pentru mare. Kovacs este marinar și mai câștiga bani livrând iahturi pentru proprietarii acestora. El susține că l-a întâlnit pe Baburov în timp ce naviga cu un iaht între Sankt Petersburg și exclava rusă Kaliningrad.

Solicitarea părea inofensivă. Un curier se îmbolnăvise, iar lui Kovacs i s-a cerut să preia urgent un pachet și să îl ducă la Vilnius, la aproape patru ore de mers cu mașina. A fost de acord și a ridicat pachetul dintr-un supermarket din Riga, folosind un cod primit pe Telegram. Insistă că nu a fost plătit: „Dacă ajut pe cineva cunoscut, o fac gratis.”

În aceeași zi, a plecat spre Vilnius împreună cu nepotul său. Contactul de pe Telegram l-a îndrumat către o parcare subterană. Kovacs a parcat afară, a lăsat mașina neîncuiată și a plecat împreună cu nepotul său. Când s-au întors, pachetul dispăruse din portbagaj. Kovacs spune că mersese doar să cumpere un cablu de încărcare pentru telefon.

Pentru el, misiunea se încheiase. Însă pentru operațiunea atribuită de anchetatori serviciului GRU, lucrurile abia începeau.

Coletele incendiare

Sub coordonarea Parchetului General, anchetatorii lituanieni au reconstituit în detaliu traseul dispozitivelor folosite în operațiune, audiind martori și suspecți, analizând imagini de pe camerele de supraveghere, probe digitale și urme ADN. Dosarul penal, care însumează informații de la agenții din Lituania, Letonia, Polonia, Estonia, Marea Britanie și Germania, numără aproximativ 8.000 de pagini. Acesta scoate la iveală un traseu sinuos prin țările baltice, marcat de o serie de intermediari, conexiuni ratate și planuri improvizate.

Bărbatul despre care anchetatorii polonezi și lituanieni cred că a preluat pachetul din mașina lui Kovacs este tot un ucrainean, de profesie bucătar, care executase cinci ani într-o colonie penitenciară din Rusia pentru viol. În vara anului 2024, acesta locuia în Polonia și primea instrucțiuni prin Telegram de la un coordonator care îi promitea 4.000 de euro pe lună.

A doua zi, bucătarul ar fi dus pernele de masaj într-un apartament de vacanță închiriat sub un nume fals. Deținea, de asemenea, tuburi de cosmetice umplute cu nitrometan, o substanță cu potențial exploziv. Un videoclip filmat în acel apartament și găsit ulterior în telefonul unui suspect arată patru cutii ce conțineau dispozitivele de masaj și produsele cosmetice.

Potrivit anchetatorilor, un alt intermediar trebuia să preia dispozitivele, dar nu a găsit intrarea în complexul rezidențial. Coordonatorul a schimbat planul și i-a ordonat bucătarului să activeze singur dispozitivele de aprindere. Acesta a refuzat, conform rechizitoriului întocmit de Parchetul Național al Poloniei. Operațiunea a trebuit reorganizată din mers.

În zilele următoare, cutiile au trecut prin mai multe mâini. La un moment dat, anchetatorii lituanieni le-au pierdut complet urma, suspectând că ar fi tranzitat Republica Moldova. Pe 13 iulie 2024, au reapărut la Riga, unde Kovacs a fost atras pentru a doua oară în schemă.

Conform relatării sale, a primit din nou un apel pe Telegram de la cunoștința pe care abia o știa. De această dată, susține că l-a auzit pe Baburov pe fundal. I s-a cerut să transporte un alt lot către Lituania, descris drept „perne de masaj de înaltă calitate”. Pe 17 iulie, s-a îndreptat din nou spre Vilnius.

Acolo, un alt bărbat a preluat pachetul și l-a dus la Kaunas, de unde a fost ridicat pe 18 iulie de un ucrainean sosit din Polonia. Și acesta avea antecedente penale, fiind condamnat în Polonia pentru fraudă informatică și spălare de bani. Instrucțiunile sale veneau de la un profil de Telegram cu numele „Warrior”.

Bărbatul a împachetat patru colete ce conțineau dispozitivele de masaj, tuburile cu cosmetice periculoase și diferite jucării sexuale, adăugate, cred anchetatorii, pentru a distrage atenția la controale. A activat un temporizator și i-a predat coletele bărbatului care anterior nu găsise intrarea în apartament. În acea după-amiază, acesta a lăsat două colete la un birou DHL din Vilnius, având ca destinație Wimbledon (Londra) și Birmingham.

La ora 3:17, pe 20 iulie, vameșii din Leipzig au inspectat coletul adresat Londrei fără a găsi nimic suspect. Pachetul urma să fie încărcat într-un avion. Însă la ora 5:45, în timp ce se afla încă la sol, a luat foc. Un raport de expertiză al Biroului Federal de Criminalistică din Germania concluziona sec: „Incendiu provocat printr-o acțiune intenționată: plauzibil.”

Două zile mai târziu, al doilea colet a luat foc într-un depozit din Birmingham. Și acel transport fusese verificat anterior la Leipzig, fără a trezi suspiciuni.

Alte două colete au fost trimise în Polonia prin serviciul DPD. În dimineața zilei de 21 iulie, unul dintre ele a luat foc într-un camion lângă Varșovia. Al doilea a fost recuperat intact de anchetatorii polonezi.

Recruții Kremlinului

Pentru anchetatori, cazul coletelor reprezintă un studiu de caz despre modul în care GRU își organizează în prezent operațiunile în Europa. „Incidentul din iulie 2024 corespunde pe deplin modului de operare preferat de GRU în ultimii ani”, se arată într-un raport al Serviciului de Securitate al Statului din Lituania (VSD).

Ani la rând, GRU și-a trimis propriii ofițeri în străinătate. Însă această practică a devenit extrem de dificilă după tentativa eșuată de asasinare a fostului dublu agent Serghei Skripal în Marea Britanie (2018) și după invazia la scară largă din Ucraina. În prezent, GRU lasă munca periculoasă în seama altora, bazându-se pe recruți dirijați prin rețele succesive de intermediari.

La vârful lanțului se află tot ofițeri ruși de informații. Raportul lituanian îl identifică pe Denis Smolianinov care, potrivit unei decizii de sancționare a Consiliului UE, a recrutat executanți pentru misiuni de sabotaj pe rețelele sociale. VSD consideră foarte probabilă implicarea lui Smolianinov și a altor doi ofițeri GRU.

Unul dintre presupușii organizatori a fost Andrei Baburov, fostul comandant de submarin și nașul fiului lui Kovacs. El ar fi coordonat transportul dispozitivelor din Rusia, apelând la vechi contacte din mediul naval și la cunoștințe din statele baltice.

Astfel de legături personale sunt tipice. Recruții au adesea probleme financiare, nu au un loc de muncă sau au cazier judiciar. Sunt angajați pentru sarcini individuale și nu cunosc imaginea de ansamblu. Cu cât știu mai puțin, cu atât pot divulga mai puțin dacă sunt arestați. Iar cei prinși pot fi înlocuiți oricând. „Principala lor motivație este dorința de a face bani rapid”, se menționează în raport.

La doi ani de la atacurile cu colete, operațiunile de acest tip au devenit o îngrijorare majoră pentru securitatea europeană. În august 2026, două drone încărcate cu explozibil au detonat pe aeroportul Leipzig/Halle, iar o a treia s-a prăbușit peste o aeronavă ucraineană de marfă. Printre suspecți se număra o veche cunoștință a lui Smolianinov.

La scurt timp, doi cetățeni bulgari ar fi aruncat dispozitive incendiare în apropierea unor companii din industria de apărare din München. În România, un incendiu a izbucnit lângă o fabrică de armament. Instalații Starlink au fost incendiate în Polonia și Bulgaria. Modelul agentului de unică folosință a fost transformat de GRU într-o producție de masă.

De unică folosință

Vasilij Kovacs se consideră victima unei conspirații, credința lui fiind că rușii l-au atras intenționat în cursă pentru a transforma un cetățean ucrainean într-un țap ispășitor convenabil.

Susține că Baburov l-a atras în capcană, dar nu crede că fostul său prieten a lucrat direct pentru Kremlin. „L-au aruncat și pe el la gunoi”, spune Kovacs, adăugând că Baburov era un opozant al regimului de la Moscova.

Cu toate acestea, unele detalii rămân un mister chiar și pentru familie. S-a mișcat vreodată în cercuri dubioase? „Chiar nu știu”, admite fiica sa, precizând că după căderea URSS, afacerile și criminalitatea organizată se împleteau adesea. „Nu l-am văzut niciodată cu o armă. Nu au existat povești care să mă facă să cred că dispărea noaptea sau făcea ceva ciudat.”