Suspecții sabotajului de la Brașov au fost arestați. Doi bieloruși au fost reținuți în Germania, iar un ucrainean în Polonia

Un cetățean ucrainean în vârstă de 25 de ani, suspectat că ar fi participat la incendiul izbucnit în septembrie în apropierea fabricii Carfil din Brașov, a fost arestat în Polonia, la solicitarea autorităților române. Între timp, doi cetățeni bieloruși, de 39 și 50 de ani, aflați în arest în Germania, sunt suspectați că ar fi pregătit alte acțiuni de sabotaj, vizând infrastructura feroviară și energetică din zona orașului Nürnberg. Cele trei persoane sunt cercetate în legătură cu presupusa activitate a unei rețele de sabotaj pe care SRI o atribuie Rusiei.

Foto: Facebook CBSP

UPDATE Ucraineanul arestat în Polonia se opune extrădării în România

Cetățeanul ucrainean Artem S., în vârstă de 25 de ani, arestat luni la Varșovia în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile române, se opune extrădării în România.

Anunțul privind reținerea sa a fost făcut miercuri de autoritățile poloneze, la o zi după ce preşedintele României, Nicușor Dan, a condamnat presupusa implicare a Rusiei în acte de sabotaj pe teritoriul României, relatează TVP World, citat de News.ro. 

UPDATE Un al treilea suspect arestat în Polonia

Potrivit informațiilor publicate de presa poloneză, ucraineanul identificat drept Artem S. a fost arestat la Varșovia de polițiștii Biroului Central de Investigații al Poliției (CBŚP), în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile române, notează publicația notesfrompoland.com. 

Conform publicației RMF, bărbatul ar fi avut rolul de a identifica ținta și de a organiza plata persoanelor implicate în acțiunea de sabotaj. Aceste informații reprezintă acuzații aflate în curs de verificare, iar rolul său exact urmează să fie stabilit de anchetatori.

Instanța poloneză urmează să decidă asupra predării suspectului către România.

Știrea inițială

Doi cetățeni bieloruși, în vârstă de 39 și 50 de ani, sunt anchetați în Germania pentru presupuse planuri de sabotaj în zona orașului Nürnberg.

Potrivit publicației germane „Der Spiegel”, care citează surse din domeniul securității, cei doi ar fi intenționat să provoace incendii în apropierea unei linii de cale ferată și a unei linii electrice. Bărbații sunt cercetați și în România, pentru presupusa implicare în incendiul izbucnit în septembrie pe o platformă industrială din Brașov, în apropierea fabricii Carfil, filială a companiei naționale Romarm. 

Parchetul din München investighează presupusele planuri de sabotaj, iar ancheta este coordonată de Oficiul Central Bavarez pentru Combaterea Extremismului și Terorismului (ZET), structură din cadrul Parchetului General. Conform informațiilor publicate de „Der Spiegel”, cei doi sunt suspectați de spionaj în scop de sabotaj și de pregătirea unui incendiu.

Bărbații s-ar afla în arest de la începutul lunii octombrie. În paralel, autoritățile române au emis mandate europene de arestare în legătură cu incendiul de la Brașov.

Un al treilea suspect, un cetățean ucrainean, a fost localizat în Polonia și arestat în baza cooperării judiciare internaționale, potrivit informațiilor comunicate de autoritățile române.

SRI atribuie Rusiei operațiunea de sabotaj de la Brașov

Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat pe 26 octombrie că incendiul izbucnit în noaptea de 13 spre 14 septembrie 2026, pe platforma industrială din Brașov, ar fi făcut parte dintr-o operațiune de sabotaj coordonată din Federația Rusă.

Potrivit SRI, rețeaua ar fi implicat mai mulți cetățeni din foste state sovietice, rezidenți în țări ale Uniunii Europene. Informațiile obținute de anchetatori arată că misiunile atribuite acesteia nu s-ar fi limitat la România, ci ar fi vizat și alte obiective militare și industriale din regiune.

În acest dosar, DIICOT cercetează trei cetățeni străini – doi bieloruși și un ucrainean – pentru tentativă la acte de diversiune. Potrivit procurorilor, probele administrate până în prezent indică implicarea celor trei în cazul incendiului din Brașov.

Anchetatorii verifică și dacă suspecții ar fi urmărit alte obiective de pe teritoriul României sau din alte state membre ale Uniunii Europene.

Cum s-a produs incendiul de pe platforma industrială din Brașov

Incendiul a izbucnit în noaptea de 13 spre 14 septembrie, într-o hală industrială aflată în apropierea societății Carfil SA, filială a companiei naționale Romarm. Focul a afectat aproximativ 1.000 de metri pătrați dintr-un spațiu în care funcționau două service-uri auto, o stație de inspecție tehnică periodică și o spălătorie-curățătorie.

Pompierii au fost alertați la ora 03:38 și au intervenit cu patru autospeciale de stingere, o autoscară și un echipaj SMURD. Incendiul a fost lichidat în jurul orei 07:30. Nu au fost înregistrate victime.

Imagini video publicate de presa locală surprind o persoană care urcă pe acoperișul halei în jurul orei 02:50 și părăsește incinta aproximativ zece minute mai târziu, înainte ca incendiul să fie semnalat. Înregistrările nu stabilesc, prin ele însele, dacă persoana respectivă a provocat focul sau dacă are legătură cu operațiunea de sabotaj investigată.

Carfil, în atenția anchetatorilor din cauza importanței pentru industria de apărare

Carfil SA este o filială a Romarm, compania națională din industria de apărare. Proximitatea incendiului față de această unitate a atras atenția autorităților asupra posibilei dimensiuni strategice a incidentului.

Potrivit SRI, coordonatorii rețelei ar fi stabilit o serie de ținte în regiune, inclusiv facilități de producție de armament, de stat și private, precum și alte obiective cu relevanță militară și industrială.

Serviciul de informații susține că asemenea operațiuni urmăresc intimidarea, afectarea capacităților de apărare și diminuarea contribuției statelor vizate la securitatea europeană. Impactul concret al incendiului asupra activității Carfil și valoarea pagubelor urmează să fie stabilite în cadrul investigațiilor și al evaluărilor tehnice.

În contextul anchetei, SRI a atras atenția că recrutarea persoanelor pentru operațiuni de sabotaj poate începe cu oferte de bani pentru activități aparent minore, precum fotografierea sau supravegherea unor obiective.

Potrivit instituției, sarcinile pot deveni ulterior mai grave și pot include distrugeri sau incendieri. În anumite situații, coordonatorii pot recurge la presiuni și șantaj pentru a-i determina pe cei recrutați să continue.

SRI subliniază însă că astfel de indicii trebuie analizate împreună și în context, întrucât niciunul dintre ele, luat separat, nu demonstrează implicarea unei persoane în activități de sabotaj.

Ancheta din România se desfășoară în cooperare cu parteneri din mai multe state europene, autoritățile încercând să stabilească întreaga rețea de persoane implicate și eventualele legături dintre atacul de la Brașov și presupusele planuri de sabotaj din Germania.