Lovitură pentru marile platforme online: Australia pregătește reguli mai dure și amenzi de 100 de milioane de dolari

Australia pregătește noi reguli pentru companiile care administrează rețele sociale și alte servicii online. Un proiect de lege prezentat parlamentului prevede obligații suplimentare pentru protejarea utilizatorilor de conținut dăunător, precum și posibilitatea ca aceștia să aleagă să vadă doar postările conturilor pe care le urmăresc. Platformele care nu respectă noile cerințe ar putea fi sancționate cu amenzi de până la 100 de milioane de dolari australieni.

Australia pregătește noi reguli pentru companiile care administrează rețele sociale Foto: Shutterstock

Reforma vine pe fondul preocupărilor legate de efectele rețelelor sociale asupra sănătății mintale, în special în rândul copiilor și adolescenților. Guvernul australian susține că responsabilitatea pentru siguranța mediului online trebuie să le revină într-o măsură mai mare companiilor care operează aceste servicii, nu doar utilizatorilor și familiilor acestora.

Utilizatorii ar putea alege ce postări văd pe rețelele sociale

Una dintre principalele măsuri propuse vizează modul în care sunt afișate postările pe platformele sociale. Utilizatorii ar urma să poată dezactiva fluxurile de conținut recomandat automat și să opteze pentru o variantă în care văd doar postările publicate de conturile pe care le urmăresc.

În prezent, platformele folosesc sisteme automate pentru a selecta și recomanda conținut în funcție de activitatea utilizatorilor, de interacțiunile acestora și de alte criterii. Aceste mecanisme pot aduce în prim-plan postări de la persoane necunoscute, inclusiv materiale pe care utilizatorii nu le-au căutat în mod intenționat.

Potrivit propunerii australiene, opțiunea de a renunța la recomandările automate ar trebui să fie ușor de găsit și de utilizat, potrivit BBC. De asemenea, platformele nu ar trebui să reactiveze automat fluxul bazat pe recomandări atunci când utilizatorul închide și redeschide aplicația.

Măsura nu ar interzice publicarea sau distribuirea anumitor opinii doar pentru că sunt controversate, ci ar oferi utilizatorilor mai mult control asupra modului în care consumă conținut online.

Amenzi de până la 100 de milioane de dolari australieni

Schimbarea fluxurilor de conținut reprezintă doar o parte a reformei. Proiectul privind obligația digitală de diligență ar introduce responsabilități mai ample pentru serviciile online, inclusiv rețele sociale, platforme de jocuri și servicii de inteligență artificială conversațională.

Aceste companii ar trebui să ia măsuri pentru a asigura, în măsura în care este rezonabil posibil, un mediu online sigur. În cazul copiilor, protecția ar viza inclusiv materialele și funcțiile de design considerate dăunătoare, precum conținutul care încurajează tulburările de alimentație sau atitudinile misogine.

Pentru adulți, proiectul se referă la o categorie mai restrânsă de materiale și comportamente grav dăunătoare, inclusiv conținut ilegal.

Nerespectarea obligațiilor ar putea atrage sancțiuni de până la 100 de milioane de dolari australieni, echivalentul a aproximativ 70 de milioane de dolari americani, potrivit estimărilor prezentate în relatarea BBC.

Ministrul australian al Comunicațiilor, Anika Wells, a susținut că reforma ar transfera responsabilitatea de pe umerii victimelor către marile companii de tehnologie care obțin venituri din activitatea utilizatorilor.

Experiențele utilizatorilor au alimentat dezbaterea

Propunerile vin pe fondul relatărilor despre efectele pe care conținutul recomandat de platforme le poate avea asupra unor utilizatori.

Varsha Yajman, în vârstă de 24 de ani, a povestit pentru BBC că, după ce a început să folosească rețelele sociale la 13 ani, a fost expusă frecvent la videoclipuri despre slăbit, antrenamente și restricții alimentare. Ea spune că aceste materiale i-au agravat tulburarea de alimentație și că, inclusiv în perioada de recuperare, continuă să primească postări despre slăbit, deși a activat setările de siguranță și a blocat anumite cuvinte.

Un alt caz este cel al lui Flynn Martin, care a relatat că a ajuns să consume tot mai mult conținut misogin promovat pe rețelele sociale. Tânărul spune că mesajele unor influenceri cunoscuți pentru discursul lor despre masculinitate i-au influențat modul de a privi lumea într-o perioadă în care se confrunta cu probleme personale.

Cei doi nu consideră că rețelele sociale au fost singura cauză a dificultăților prin care au trecut, dar spun că expunerea la anumite materiale a contribuit la agravarea situației.

Companiile din domeniu susțin, în general, că oferă instrumente pentru controlul conținutului și că riscurile asociate utilizării platformelor nu trebuie exagerate. Criticii mecanismelor de recomandare afirmă însă că acestea pot favoriza materiale care provoacă reacții emoționale puternice și încurajează utilizatorii să petreacă mai mult timp în aplicații.

Companiile de tehnologie contestă unele dintre propuneri

Reforma australiană ridică și întrebări privind libertatea de exprimare și modul în care vor fi aplicate noile obligații.

Unii critici, inclusiv reprezentanți ai dreptei politice australiene și ai administrației americane conduse de Donald Trump, au avertizat că regulile ar putea determina platformele să modereze excesiv conținutul și să limiteze exprimarea unor opinii.

Susținătorii proiectului afirmă, în schimb, că utilizatorii vor putea în continuare să urmărească persoanele dorite, să publice opinii și să distribuie materiale. Diferența ar consta în posibilitatea de a renunța la recomandările automate și în obligația companiilor de a limita expunerea la anumite categorii de conținut dăunător.

Marile platforme, între care Meta, TikTok, Snap, X și YouTube, nu au oferit un răspuns public comun asupra întregului proiect. În dezbaterea privind fluxurile fără recomandări automate, reprezentanți ai industriei au susținut că acestea ar putea reduce numărul postărilor relevante pe care utilizatorii le văd de la prieteni și de la conturile urmărite.

Australia se inspiră din experiențele altor țări

Australia nu este prima jurisdicție care încearcă să le ofere utilizatorilor mai mult control asupra conținutului recomandat. În Uniunea Europeană, regulile privind serviciile digitale au introdus deja obligații de transparență pentru sistemele de recomandare și posibilitatea de a alege anumite fluxuri care nu se bazează pe profilarea utilizatorilor, în cazul platformelor foarte mari.

Implementarea acestor opțiuni a ridicat însă probleme. Unele funcții au fost criticate pentru că sunt mai greu de utilizat sau pentru că experiența oferită este mai puțin convenabilă decât cea a fluxului implicit.

În Olanda, o hotărâre judecătorească împotriva Meta a contribuit la consolidarea dreptului utilizatorilor de a alege un flux de conținut care nu este personalizat prin profilare.

Guvernul australian vrea ca noile reguli să împiedice platformele să facă opțiunile de control greu de găsit sau mai puțin funcționale. Setările nu ar trebui să se schimbe fără acordul explicit al utilizatorului.

Proiectul se află în procedură parlamentară, iar forma finală a regulilor și modul concret de aplicare urmează să fie stabilite. Reforma ar putea deveni un test important pentru modul în care autoritățile încearcă să responsabilizeze marile companii de tehnologie în privința siguranței utilizatorilor.

Și Uniunea Europeană pregătește reguli pentru protejarea minorilor online

Dezbaterea privind protecția copiilor pe internet are loc și în Uniunea Europeană. Într-un articol publicat de Adevărul la 15 septembrie 2026, era prezentat proiectul EU Kids Act, aflat atunci în pregătire la Comisia Europeană. Acesta prevedea restricții în funcție de vârstă pentru accesul la rețele sociale, platforme video, chatboturi cu inteligență artificială și jocuri online.

Potrivit formei descrise în septembrie, copiii între 3 și 12 ani ar fi avut acces doar la servicii destinate lor, care respectă standarde de siguranță, prin conturi controlate de părinți. Pentru cei de 13 și 14 ani, proiectul prevedea conturi create de părinți și măsuri de control parental, inclusiv limitarea contactelor și a timpului petrecut online. Adolescenții și-ar fi putut crea singuri conturi abia după 15 ani.

Proiectul mai prevedea verificarea vârstei utilizatorilor, reducerea expunerii minorilor la conținut dăunător și renunțarea la mecanisme care încurajează utilizarea excesivă. La data publicării articolului, forma propunerii nu era definitivă, iar prevederile puteau fi modificate în negocierile cu statele membre și Parlamentul European.