Israelienii se înarmează: „Nu vrem să fim măcelăriți din nou”. Analist: Ben Gvir se joacă cu focul

Tot mai mulți cetățenii israelieni se înarmează și se înrolează în forțele civile de apărare în urma atacului sângeros al grupării islamice palestiniene. În același timp, ministrul siguranței naționale, Itamar Ben Gvir, a relaxat legislația privind armele de foc și a făcut apel la înarmare, stârnind îngrijorare în rândul palestinienilor din Cisiordania și critici că guvernul de dreapta se folosește de situație pentru a-și impune politicile extremiste.

Itamar Ben Gvir a fost filmat recent zâmbind mulțimii care s-a adunat la o ceremonie de luare în primire a armelor de foc, în orașul de coastă Cezareea, relatează CNN.

Politicianul de extremă dreaptă a străbătut Israelul în ultimele săptămâni, împărțind arme membrilor civili ai echipelor de securitate, în timp ce a extins accesul cetățenilor israelieni la arme de foc, în urma atacului Hamas de luna trecută. Potrivit Ministerului Siguranței Naționale, scopul este înființarea unor unități care să răspundă mai rapid la eventuale incidente teroriste.

Succesele unor unități de securitate voluntare din sudul Israelului, care au reușit să-i respingă pe atacatorii Hamas în anumite localități, au determinat mai mulți civili israelieni să se alăture acestei inițiative.

Guvernul israelian afirmă că aproximativ 700 de echipe de securitate voluntare, care vor acționa sub comanda poliției israeliene, au fost înființate de atunci, pe fondul sentimentului profund de nesiguranță din țară după masacrul comis de militanții Hamas pe 7 octombrie, în urma căruia, potrivit unui bilanț revizuit, au fost ucise 1.200 de persoane.

„Am văzut acest lucru în primele zile ale războiului, acolo unde existau arme, amploarea dezastrului era mai mică”, a declarat Ben Gvir într-un comunicat de presă.

Criticii apreciază că acesta inițiativă face parte din viziunea politică de extremă-dreapta menită să inflameze relațiile israeliano-palestiniene în țară, în special în Cisiordania ocupată. La trei zile de la atac, Ben Gvir, care conduce partidul Otzma Yehudit (Puterea evreiască), s-a angajat să ofere 10.000 de arme de foc orașelor și localităților din Israel, inclusiv coloniilor israeliene din teritoriile palestiniene.

„Armele vor fi distribuite echipelor din întreaga țară, accentul fiind pus pe comunitățile din apropierea gardului de la frontieră nordică și sudică, pe orașele mixte și pe așezările din Iudeea și Samaria”, a declarat biroul lui Ben Gvir într-o declarație împărtășită de partidul Jewish Power și văzută de CNN, care a folosit denumirile biblice pentru Cisiordania.

De cealaltă parte, palestinienii se tem că aceste arme vor fi folosite împotriva lor. Mariam Barghouti, scriitoare palestiniană și analist politic, a descris angajamentul lui Ben Gvir ca fiind „o undă verde pentru o intensificarea uciderii palestinienilor - deși aceasta a fost în mod constant realitatea în Cisiordania„, a declarat ea pentru CNN.

Violențele au crescut în Cisiordania de când Israelul a declarat război Hamas, luna trecută, și, de atunci, cel puțin 176 de palestinieni au fost uciși de forțele israeliene sau de coloniști evrei, potrivit Ministerului palestinian al Sănătății.

ONU și multe țări străine consideră Cisiordania și Ierusalimul de Est teritoriu ocupat și, prin urmare, susțin că așezările israeliene de acolo încalcă dreptul internațional. Însă Israelul afirmă că statutul Cisiordaniei este contestat și neagă caracterul ilegal al așezărilor, în timp ce consideră întregul Ierusalim drept teritoriu israelian suveran. Pe altă parte, unii membri ai cabinetului premierului Benjamin Netanyahu, între care Ben Gvir însuși și ministrul de finanțe de extremă dreapta Bezalel Smotrich, susțin anexarea Cisiordaniei.

Abdelathim Wadi, care locuiește în Qusra, la sud de orașul Nablus din Cisiordania, și-a pierdut fratele și nepotul în urma unui atac al unor coloniști înarmați, în timp ce mergeau la înmormântarea altor patru palestinieni, a declarat el.

„Nu există nimeni care să ne apere... Mișcarea noastră este atât de restricționată, trăim în permanență cu teama că, dacă ieșim din casă, vom fi împușcați", a spus el.

Când l-au întrebat pe Ben Gvir, la evenimentul din Cezareea, săptămâna trecută, dacă acțiunile sale sunt de natură să incite la violență împotriva palestinienilor, jurnaliștii CNN au fost dați afară de la ceremonie.

Într-o declarație ulterioară pentru CNN, Ben Gvir a transmis că „formarea și înarmarea echipelor de securitate va crește probabilitatea ca mai multe familii israeliene” să supraviețuiască unui atac similar celui din 7 octombrie.

Acesta a adăugat că Forțele de Apărare ale Israelului sunt „cele responsabile pentru înarmarea și formarea unităților în Iudeea și Samaria", și nu poliția de sub conducerea lui Ben Gvir.

„Viziunea și acțiunile Ministerului sunt să asigure securitatea cetățenilor Israelului; (dacă) punctele sale de vedere ar fi fost puse în aplicare în lunile anterioare masacrului, ziua de astăzi ar fi putut fi diferită și mai sigură”, se mai arată în declarație. se mai arată în declarație.

„În ultimele două săptămâni, am fost într-un proces maraton de înființare a unei forțe foarte substanțiale", declara la 25 octombrie coordonatorul inițiativei, comisarul de poliție în retragere Shimon Lavi, potrivit Times of Israel.  „Nu mă refer doar la distribuirea de arme către civili, ci mai degrabă la clădirea unei forțe de echipe de securitate civile profesioniste, o [capacitate] de reacție rapidă cu o largă acoperire geografică, pentru a oferi un sentiment de siguranță”, a explicat el, precizând că ținta este înființarea a circa 1200  de astfel de unități.

Ben Gvir anunța, de asemenea, că a cerut comisarului de poliție să se pregătească pentru un „scenariu de tip Guardian of the Walls 2”, referindu-se la gravele revolte intercomunitare care au avut loc în timpul conflictului din mai 2021 între Israel și Hamas, comentarii care au atras numeroase critici.

„Avem o armată foarte puternică, o forță de poliție dârză.. dar mă refer la o situație cu mai multe fronturi, un război total, respectiv alte scenarii cu răspândire geografică, în care forțele de securitate vor fi strâmtorate, iar acolo unde este nevoie de întăriri să avem echipele civile de securitate", preciza Lavi în declarația din 25 octombrie.

„Provocarea haosului”

Ben Gvir, anterior condamnat pentru sprijinirea terorismului și incitare la rasism anti-arab, s-a aflat la periferia extremei drepte israeliene înainte ca partidul său și alte figuri extremiste să consolideze coaliția de guvernare a lui  Benjamin Netanyahu - cea mai de dreapta din istoria Israelului.

Partidul lui Ben Gvir își atrage baza electorală de la coloniștii israelieni din Cisiordania. Săptămâna trecută, ministrul Patrimoniului, Amichay Eliyahu, membru în partidul lui Ben Gvir, a sugerat că aruncarea unei bombe nucleare asupra Gaza ar putea fi „o modalitate” prin care Israelul ar putea trata cu Hamas. Eliyahu a declarat ulterior că nu a vrut ca răspunsul său să fie luat literalmente.

În fața sălii de sport unde avea loc ceremonia din Cezareea, un mic grup de manifestanți s-a adunat pentru a protesta împotriva vizitei lui Ben Gvir. Printre scandări că ar fi „fascist”, protestatarul Roy Malkan l-a acuzat pe ministru că „provoacă situația din Cisiordania” și că „speră să izbucnească revolte ale palestinienilor israelieni”, a declarat el pentru CNN.

Alții care se opun distribuției masive de arme consideră că guvernul ar trebui mai degrabă să consolideze forțele de poliție și armata și nu să riște ca armele să ajungă pe mâini greșite.

Într-un clip distribuit pe contul de Facebook al lui Ben Gvir, controversatul rapper de extremă dreapta Yoav Eliasi este îmbrățișat de politician după ce a primit o pușcă în cadrul unei ceremonii de înarmare a echipei de securitate din Tel Aviv.

„Rapperul a incitat ani de zile împotriva palestinienilor, împotriva activiștilor, și împotriva mea personal", a declarat pentru CNN Ori Givati, fost comandant de tancuri pentru armata israeliană și director de advocacy al ONG-ului Breaking the Silence. El adaugă că înarmarea unor astfel de oameni „nu face decât să arate ceea ce el (Ben Gvir) încearcă să provoace, adică haos”,

CNN a luat legătura cu Eliasi pentru comentarii. El a abordat criticile la adresa sa într-o postare din 12 noiembrie pe Instagram: „Sunt certificat și antrenat de poliție".

Înarmați-vă

Ben Gvir a făcut apel la cetățeni să „meargă să se înarmeze”. Poligoanele și magazinele de arme din Israel au înregistrat o creștere a clienților, după ce legislația privind permisele de port-armă a fost relaxată de Ben Gvir în ultimele săptămâni, a relatat Reuters.

Un comunicat de presă al Ministerului Securității Naționale a precizat că cetățenii vorbitori de ebraică care au pregătire militară, nu au cazier și locuiesc într-o zonă eligibilă „pot fi supuși unui interviu telefonic în loc de unul față în față și li se poate elibera un permis de port-armă în termen de o săptămână”.

Un raport din 2017 al Small Arms Survey, o organizație elvețiană non-profit care urmărește deținerile de arme de foc la nivel mondial, a constatat că civilii dețineau aproximativ 557.000 de arme înregistrate și neînregistrate în Israel, sau 6,7 arme la 100 de persoane - o fracțiune minusculă din cele 120 de arme la 100 de persoane din America. În octombrie, oficialii israelieni au estimat că cel puțin 300.000 de israelieni vor fi eligibili pentru noile permise.

Guy Ben-Porat, profesor de politică la Universitatea Ben-Gurion din Israel, a declarat pentru CNN că, deși nu vrea să desconsidere teama firească a populației israeliene, care „simte că a fost neglijată de armată și de guvern și astfel are instinctul de a cere arme”, opinia lui este că Ben Gvir a „exploatat oportunitatea de a promova ceea ce își dorește de mult timp”, și anume „înarmarea civililor evrei”.

Ceea ce are nevoie Israelul este, din contră, o reducere a armelor, a spus el, făcând referire la problema armelor ilegale care alimentează violența legată de bande în rândul cetățenilor arabi din Israel. Comunitatea - care reprezintă 20% din populație - cere de ani de zile mai multe măsuri pentru reducerea violenței criminale, dar în van, potrivit lui Ben-Porat.

„Există o cultură a armelor de foc pentru că oamenii sunt nesiguri, așa că își cumpără arme, iar fiecare dușmănie locală se poate transforma într-o bătălie cu arme de foc", a subliniat Ben-Porat, care este totodată expert în domeniul poliției minorităților. „Cu toate acestea, răspunsul nu este de a da arme cetățenilor evrei, ci de a le lua armele".

Membrii echipei de securitate de la evenimentul din Cezareea cred contrariul, explicând pentru CNN că procesul este reglementat printr-o verificare a antecedentelor și dovada experienței militare anterioare. Cei care slujit în poliție, în serviciul național sau în serviciul civil, sau o scutire, au posibilitatea să aplice, potrivit unui document de înscriere. O mare parte dintre israelieni au efectuat serviciul militar obligatoriu. Israelul a convocat 300.000 de rezerviști, deși are o populație de 34 de ori mai mică decât cea a SUA, Acest număr e aproape egal cu totalul rezervelor militare ale SUA.

Una dintre noile recrute, educatoarea Liat Eisner, a subliniat că pragmatismul a fost cel care a împins-o să se alăture unității de securitate voluntară. „Noi nu suntem fanatici. Nu suntem nebuni după arme. Suntem cetățeni îngrijorați care nu sunt dispuși să fie măcelăriți din nou", a spus ea.

Eisner a declarat că nu este o fană a politicii israeliene și că a protestat anterior împotriva încercării lui Netanyahu de adopta o reformă judiciară. Dar prioritățile ei s-au schimbat de la începutul războiului Israelului cu Hamas.

„Ascultați, nu am de gând să stau ca o rață așteptând ca cineva să mă măcelărească. Singurul lucru suntem noi - trebuie să câștigăm (împotriva Hamas). Aceasta este supraviețuire”, a spus ea.

Ben-Gvir se joacă cu focul

Ben-Gvir se joacă cu focul înarmând mii de israelieni cu riscul suscitării de noi tensiuni și violențe între isralieni și palestinieni, scrie Eyal Lurie-Pardes de la Institutul Orientului Mijlociu într-o analiză publicată de DAWN (Democracy for the Arab World Now).

Din 7 octombrie, peste 120.000 de persoane au solicitat un permis de port-armă în Israel.

Noile criteriile pentru autoapărare, care se află în centrul reglementărilor mai permisive privind armele de foc includ două cerințe principale: serviciul militar sau național în unități desemnate și reședința într-un „oraș eligibil”. Cetățenii palestinieni din Israel sunt scutiți în mod colectiv de serviciul militar. În plus, „orașele eligibile” sunt în proporție covârșitoare evreiești. Dintre cele 100 de orașe și localități cu cel mai mare procent de permise de port-armă din Israel, 86 sunt așezări evreiești din Cisiordania.

O altă componentă a politicii lui Ben-Gvir privind armele de foc este înființarea mai multor echipe de intervenție rapidă - cunoscute sub numele de kitat konenut în ebraică - care sunt de mult timp o componentă a siguranței publice în zonele rurale ale Israelului și în special în Cisiordania. Acestea sunt grupuri civile compuse din locuitori ai satului sau kibbutzului, care operează ca o forță de apărare voluntară în caz de urgență, până când poliția sau armata pot interveni. Acestea au jucat un rol esențial în respingerea luptătorilor Hamas în comunitățile de la graniță, când kibbutzurile atacate au așteptat mai multe ore sosirea soldaților.

De la atacul Hamas, Ministerul Securității Naționale a lucrat la înființarea a 600 de noi unități de intervenție rapidă, inclusiv în zonele urbane dens populate. Aceste unități civile înarmate sunt totuși cu atât mai nesustenabile în aceste zone cu o comunitate palestiniană importantă și un aflux de coloniști israelieni, precum Ierusalimul de Est, unde tensiunile sunt întotdeauna ridicate și ciocnirile frecvente, notează analistul.

Relaxarea reglementărilor privind armele de foc este în special periculoasă în Cisiordania, unde violențele coloniștilor au crescut din 7 octombrie, cel puțin 115 palestinieni fiind uciși și alți 2.000 răniți, în timp ce aproximativ 1.000 de palestinieni au fost obligați să își părăsească locuințele. Violențele coloniștilor erau deja în creștere de anul trecut. Înarmarea practic a fiecărui colonist, așa cum dorește Ben-Gvir, nu va duce decât la și mai multă violență. După atacul Hamas, șeful Consiliului Regional Binyamin, municipalitatea pentru aproape 50 de așezări și avanposturi din centrul Cisiordaniei, a declarat că „fiecare arab care se apropie de o așezare și pune la risc rezidenții” este o țintă legitimă.