Putin s-ar putea să nu își dorească pacea. La ce se așteaptă premierul norvegian, care a discutat cu liderul rus, de la negocierile de la Abu Dhabi

Într-un interviu exclusiv acordat POLITICO, Jonas Gahr Støre spune că nu se așteaptă la un progres major în negocierile de la Abu Dhabi. Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, nu se bucură de popularitate din partea lui Donald Trump. Președintele american acuză guvernul norvegian că nu i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace și a descris recent Norvegia drept o „țară de rahat”.

Jonas Gahr Støre, premierul Norvegiei Foto: Facebook

Acum, Støre pune sub semnul întrebării optimismul afișat de liderul de la Casa Albă, care a afirmat că un acord de pace „mare și frumos” pentru încheierea războiului declanșat de invazia rusă pe scară largă în Ucraina, în urmă cu aproape cinci ani, ar putea fi semnat în curând.

Într-un interviu acordat publicației POLITICO înaintea reluării negocierilor de la Abu Dhabi, Støre a oferit o evaluare prudentă a intențiilor liderului rus Vladimir Putin și a șanselor de obținere a unui armistițiu în viitorul apropiat.

În contextul în care Casa Albă promovează planuri de restructurare a actualei arhitecturi de securitate europene, premierul norvegian a avertizat fără echivoc că apărarea continentului nu trebuie transformată într-un instrument de negociere pentru încheierea războiului din Ucraina.

„Aș fi prudent”, a spus Støre când a fost întrebat la ce se așteaptă de la cele mai recente negocieri, programate în Emiratele Arabe Unite. „Abu Dhabi este o etapă intermediară, iar unul dintre rezultatele sale ar trebui să fie organizarea unei noi întâlniri la scurt timp după aceea.”

Potrivit premierului norvegian, agenda discuțiilor de la Abu Dhabi ar putea include un armistițiu în Marea Neagră, care să permită transportul în siguranță al cerealelor, un armistițiu privind atacurile asupra infrastructurii energetice, înghețarea liniei frontului și alte „măsuri de consolidare a încrederii”, precum schimburile de prizonieri.

Støre a mai spus că au existat discuții și despre garanțiile de securitate menite să împiedice Rusia să atace din nou Ucraina.

Echipele de negociatori din Rusia și Ucraina urmează să se întâlnească cu reprezentanții Statelor Unite la Abu Dhabi, în zilele de 10 și 11 noiembrie. Este prima reuniune trilaterală de acest fel din februarie și are loc după o lună de intensificare a eforturilor diplomatice și de presiuni tot mai insistente din partea lui Trump pentru încheierea unui acord.

În această perioadă, premierul Norvegiei s-a aflat de mai multe ori în centrul evenimentelor.

Împreună cu apropiatul său prieten și aliat regional, președintele Finlandei, Alexander Stubb, Støre a încercat luna trecută să salveze procesul de pace, aflat în impas. El a organizat la Oslo o întâlnire între emisarul lui Trump, Steve Witkoff, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Discuțiile au contribuit la apropierea pozițiilor Kievului și Washingtonului și au pregătit terenul pentru negocierile de la Abu Dhabi.

La numai o zi după întâlnirea de la Oslo, Witkoff se afla însă la Sankt Petersburg, unde l-a lăudat pe Putin în fața acestuia, descriindu-l drept un „om umanitar”. Declarația a provocat indignare în rândul multor aliați europeni ai Ucrainei.

Støre a spus că este prea diplomat pentru a dezvălui ce a simțit când a auzit remarca. A adăugat însă: „Nu ar fi făcut parte din vocabularul meu”.

Având în vedere rolul central al lui Witkoff în negocieri și declarația recentă a lui Trump potrivit căreia Rusia s-a comportat „bine” în Ucraina, poate Støre să aibă încredere că acești oameni vor garanta un proces de pace echitabil pentru Ucraina? Ar trebui Europa să aibă încredere în ei?

În pofida experienței sale diplomatice și a stilului său prudent, răspunsul premierului norvegian, în vârstă de 66 de ani, nu este un „da” categoric.

„Am încredere că Statele Unite caută o modalitate de a pune capăt acestui război”, a spus el.

Linia directă cu Kremlinul

Pe 27 octombrie, Støre și Stubb au decis să preia inițiativa.

În loc să aștepte ca Statele Unite să negocieze cu Putin un acord cu implicații majore pentru securitatea Europei, cei doi au pus mâna pe telefon și au sunat direct Kremlinul.

A fost o inițiativă diplomatică rară din partea unor lideri care susțin Ucraina, în condițiile în care Putin a fost izolat de Europa de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022.

Convorbirea de 90 de minute i-a surprins și i-a nemulțumit pe unii dintre vecinii nordici ai Finlandei și Norvegiei, inclusiv pe cei din Danemarca și Letonia, care consideră că Europa trebuie să continue izolarea Rusiei, statul agresor.

Støre respinge această abordare și își apără decizia de a redeschide o linie directă de comunicare cu Kremlinul.

„Să recunoaștem: el nu este izolat”, a spus premierul norvegian. „Singura voce care ajunge la Moscova este cea a Washingtonului.”

Norvegia și Finlanda au relații bune cu negociatorii americani, dar războiul se desfășoară în Europa, a subliniat el.

„Să credem, lună de lună, că acest război se va încheia fără ca Europa să discute cu Moscova mi se pare o iluzie. Credem că trebuie să existe voci europene care să ajungă la Putin și să îi transmită de ce și în ce fel susținem Ucraina.”

Rațional, dar nu un om al păcii

Cum ar descrie Støre starea de spirit a lui Putin după ce a discutat direct cu acesta? I s-a părut liderul rus rațional?

„L-aș descrie drept profesionist. L-aș descrie drept rațional”, a răspuns premierul norvegian. „A fost o conversație în care am convenit asupra principiilor: nu ne vom întrerupe și ne vom limita la declarațiile pregătite. Argumentele sale au fost transmise foarte clar.”

Unele relatări au sugerat că Putin a folosit convorbirea pentru a le ține celor doi lideri nordici o lecție de istorie slavă, pe care a prezentat-o drept justificare pentru război.

Støre a vrut să corecteze această impresie: „Trebuie să spun că am fost acolo. Nu a făcut asta.”

Crede premierul norvegian că Putin își dorește pacea?

„Dacă și-ar fi dorit pacea, războiul nu ar fi început. Dacă și-ar fi dorit pacea în acești cinci ani, în condițiile în care vede că țara sa regresează, că statele vecine devin membre NATO, că oamenii săi sunt uciși și că se întâmplă toate aceste lucruri îngrozitoare, războiul s-ar fi încheiat. Aceasta este o parte a problemei”, a spus Støre.

Pe de altă parte, faptul că Putin a răspuns la telefon și a acceptat să discute „arată, cel puțin, că există disponibilitatea de a se așeza la masa negocierilor”.

Støre spune că, până acum, nu a văzut semne că liderul rus ar fi cu adevărat dispus să ajungă la un acord. Totuși, trimiterea unei echipe de negociatori la Abu Dhabi și asumarea riscului de a nu obține niciun rezultat au și ele „un preț”.

Săptămâna aceasta, liderii europeni urmează să discute, la summitul informal de la Dublin, cine ar trebui să îi reprezinte în negocierile privind Ucraina.

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, este deosebit de nemulțumită de faptul că Uniunea Europeană nu a reușit până acum să stabilească o strategie prin care să se asigure că vocea sa este auzită atunci când se iau deciziile.

Støre spune că a urmărit dezbaterea privind desemnarea unei persoane care să vorbească „în numele unui grup mai larg” de state europene și consideră că o asemenea soluție ar trebui adoptată.

Reprezentarea ar putea reveni unei singure persoane sau ar putea fi organizată într-un alt mod, a explicat el. Esențial este ca Europa să își stabilească mai întâi mesajele și obiectivele comune, apoi să desemneze unul sau mai mulți reprezentanți care să le transmită lui Trump și lui Putin.

În opinia premierului norvegian, un rol important în acest demers ar putea reveni grupului cunoscut sub numele de E3, format din cele mai mari trei economii europene: Germania, Franța și Marea Britanie.

Indiferent cine va ajunge să reprezinte interesele Europei, una dintre cele mai urgente probleme este împiedicarea lui Trump și a lui Putin să redeseneze împreună arhitectura de securitate a continentului.

În Europa există temeri că un asemenea acord ar putea duce la reducerea prezenței trupelor americane sau la slăbirea rolului NATO, un obiectiv urmărit de mult timp de liderul rus.

Săptămâna trecută, Trump și echipa sa au sugerat că Statele Unite lucrează la o restructurare majoră a securității europene, despre care președintele american a spus că ar putea implica „întreaga Europă”.

Ginerele său, Jared Kushner, a declarat că obiectivul este „dezvoltarea unor aranjamente practice care să răspundă preocupărilor de securitate ale tuturor părților”.

Pentru Norvegia și, potrivit lui Støre, pentru celelalte state nordice și baltice, includerea viitorului rol al Statelor Unite în securitatea Europei într-o negociere privind încheierea invaziei ruse în Ucraina este inacceptabilă.

„Orice chestiuni care țin de arhitectura de securitate europeană trebuie discutate după încheierea războiului”, a spus premierul norvegian.

„Rusia continuă să readucă în discuție propunerile pe care le-a formulat la sfârșitul anului 2021, privind locurile în care NATO ar putea sau nu să fie prezentă. Nu este treaba Rusiei să decidă acest lucru. Nu are legătură cu subiectul acestor negocieri.”

În discuțiile private, unii oficiali europeni au ajuns la concluzia că atacurile repetate ale lui Trump la adresa aliaților NATO au slăbit deja capacitatea alianței de a descuraja agresiunea rusă. Støre insistă însă că NATO rămâne solidă.