Alegeri prezidențiale în Bulgaria. Războiul din Ucraina și relația cu Rusia, în centrul campaniei

Bulgarii votează duminică, 25 octombrie, pentru alegerea unui nou președinte, după o campanie electorală dominată în principal de războiul declanșat de Rusia în Ucraina și de intensificarea ostilităților în Marea Neagră, în apropierea granițelor Bulgariei, inclusiv de atacurile mortale cu drone asupra navelor comerciale.

Bulgarii vor vota duminică pentru alegerea unui nou președinte Foto: Profimedia

Candidații încearcă, de asemenea, să răspundă temerilor populației legate de creșterea accentuată a prețurilor la energie și de accelerarea inflației, în condițiile în care mulți bulgari din mediul rural se luptă să își asigure traiul de zi cu zi, scrie AP.

Președinția Bulgariei are, în principal, un rol ceremonial. Deși șeful statului nu deține puteri executive, iar toate politicile majore trebuie aprobate de Parlament, alegerea sa prin vot direct îi conferă o autoritate politică mai mare. Președintele este comandantul suprem al forțelor armate, poate respinge prin veto acte legislative, semnează tratate internaționale și numește ambasadori.

Președinții Bulgariei sunt aleși prin vot direct pentru un mandat de cinci ani și nu pot ocupa funcția pentru mai mult de două mandate.

Alegerile ar putea ajunge în turul al doilea

Analiștii se așteaptă ca niciunul dintre cei 27 de candidați să nu obțină duminică o victorie din primul tur. Pentru ca alegerile să fie validate, prezența la vot trebuie să depășească 50% din totalul celor 6,6 milioane de alegători înscriși pe liste, iar câștigătorul trebuie să obțină majoritatea voturilor. Prezența la urne este estimată la mai puțin de 40%, ceea ce ar face necesar un al doilea tur, programat pentru 1 noiembrie.

Favorită în cursă este actuala președintă, Iliana Iotova, în vârstă de 62 de ani, fostă jurnalistă și fostă membră a Parlamentului European. Anterior, ea a ocupat funcția de vicepreședinte al Bulgariei, în timpul celor două mandate prezidențiale ale lui Rumen Radev, actualul prim-ministru. Iotova a preluat funcția de șef al statului în ianuarie 2026, după ce Radev a demisionat pentru a candida la alegerile parlamentare, iar acum încearcă să obțină propriul mandat.

Partidul de centru-stânga Bulgaria Progresistă, condus de Radev, a obținut o victorie categorică la alegerile parlamentare din aprilie. Iotova candidează ca independentă, dar beneficiază și de sprijinul oficial al formațiunii Bulgaria Progresistă și al Partidului Socialist, în care și-a început cariera politică.

Principalul său contracandidat este economistul Andrei Ghiurov, fost viceguvernator al băncii centrale și fost premier interimar, care a condus țara în primele luni ale anului 2026. El este susținut de opoziția reformistă prooccidentală. Observatorii consideră că cele mai mari șanse de victorie le-ar avea într-un eventual tur al doilea.

Relațiile cu Rusia și partenerii occidentali, în joc

O victorie a Ilianei Iotova ar menține președinția sub controlul majorității aflate la guvernare, o situație care ar reprezenta o abatere de la evoluția politică a Bulgariei după căderea comunismului.

Țara balcanică a aderat la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană în 2007. Deși partidele reprezentate în Parlament susțin, în linii mari, orientarea prooccidentală a țării, sentimentele proruse sunt răspândite, alimentate de legăturile istorice și culturale tradiționale cu Rusia. Acestea au divizat societatea, în special după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina.

Rumen Radev a declarat în repetate rânduri că va menține Bulgaria pe calea europeană, dar a pledat, în același timp, pentru îmbunătățirea relațiilor cu Rusia și ridicarea sancțiunilor impuse Moscovei. Analiștii se așteaptă ca Iotova să continue politica promovată de Radev.

Dobromir Jivkov, director general al institutului de sondare a opiniei publice Market Links, a declarat că Iotova face parte din clasa politică ce susține o poziție mai neutră a Bulgariei.

„Aceștia cer încetarea ajutorului pentru Ucraina și oprirea livrărilor de arme către Ucraina. Îi auzim adesea folosind retorica Kremlinului și terminologia preluată direct din propaganda Kremlinului”, a declarat el pentru Associated Press.

Într-un discurs susținut în fața susținătorilor săi, în cadrul unui miting organizat în această săptămână, Iotova a afirmat că războiul din Ucraina reprezintă unul dintre principalele puncte de divergență dintre ea și contracandidații săi. Ea a susținut că pacea trebuie obținută prin negocieri, nu prin folosirea forței.

„Vrem ca Marea Neagră să devină o zonă militară închisă? Nu vom fi categoric de acord cu o asemenea decizie. Nu voi accepta această atitudine belicoasă”, a declarat ea.

O serie de atacuri cu drone asupra a cel puțin șapte nave de marfă în Marea Neagră, în apropierea coastelor României și Bulgariei, ambele membre NATO, a stârnit în această lună îngrijorări cu privire la intențiile Rusiei de a extinde conflictul. Atacurile, produse în zonele economice exclusive ale celor două țări, amenință o rută comercială maritimă de importanță globală. În urma acestora, trei persoane au murit, iar cel puțin 28 sunt date dispărute.

Incidentele riscă, de asemenea, să atragă și alte state în mod direct în războiul din Ucraina.

Ce arată sondajele

Un sondaj realizat de Market Links în perioada 13-19 octombrie o plasează pe Iliana Iotova pe primul loc, cu 47,3% din intențiile de vot, în timp ce Andrei Ghiurov este cotat cu 30,6%.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1.006 bulgari și are o marjă de eroare de trei puncte procentuale.

Dacă va câștiga alegerile, Iliana Iotova va deveni prima femeie aleasă președinte al Bulgariei.