Alegerile care decid soarta Franței: ar putea aduce la putere extrema dreaptă pentru prima oară după Al doilea Război Mondial

După dizolvarea surprinzătoare a Adunării Naționale de către Emmanuel Macron, francezii sunt din nou chemați la urne, duminică 30 iunie, în cadrul primului tur al alegerilor legislative anticipate. La doar trei săptămâni după alegerile europene. Trei săptămâni în care peisajul politic francez a fost complet răsturnat, iar rezultatul ar putea fi istoric.

Urnele se deschid la ora locala 8.00 (7 ora României) și se vor închide la ora locală 18.00 ( 17.00 ora României) . În câteva mari orașe franceze, cum ar fi Paris, Marsilia, Lyon și Montpellier, secțiile de votare se pot închide la ora 19.00 sau 20.00.

Primele estimări ale rezultatelor primului tur al alegerilor legislative din 2024 vor fi publicate duminică, de la ora 20:00, ora Parisului (19.00 ora Bucureștiului). În cadrul acestor alegeri, sunt puse în joc 577 de locuri parlamentare. Următorul prim-ministru al Franței va proveni probabil din partidul sau coaliția care va obține cele mai multe locuri în noua Adunare Națională.

Aceste legislative anticipate ar putea duce la formarea primului guvern de extremă-dreapta al țării de la ocupația nazistă din al Doilea Război Mondial - sau la absența oricărei majorități.

S-a încheiat o perioadă de campanie în care președintele Emmanuel Macron a făcut eforturi să convingă un electorat care pare să-i fi întors spatele. Presa din afara Franței prevede o înfrângere majoră pentru președintele francez.

În ciuda numeroaselor sale discursuri și a scrisorii adresate francezilor, în care a asigurat că a auzit mesajul de schimbare, se pare că nu se mai poate face auzit”.

Macron a vrut să se prezinte drept singura cale posibilă împotriva formațiunii de extremă dreapta, Adunarea Naționaă, condusă de Marine Le Pen, marea câștigătoare a ultimelor alegeri europene. Dar soarta s-ar putea întoarce împotriva vrăjitorului. Această situație ar putea bloca politica externă, nu doar la Paris, ci ar avea efecte asupra întregii Uniuni Europene”.

Cum funcționează sistemul electora francez?

Sistemul francez este complex și nu este proporțional cu sprijinul național pentru un partid. Legislatorii sunt aleși pe circumscripții. Un candidat parlamentar trebuie să obțină peste 50% din voturile din ziua respectivă pentru a fi ales direct duminică.

În caz contrar, primii doi candidați, alături de oricine altcineva care a obținut sprijinul a peste 12,5% dintre alegătorii înregistrați, merg mai departe într-un al doilea tur.

În unele cazuri, trei sau patru persoane ajung în turul al doilea, deși unii se pot retrage pentru a spori șansele unui alt candidat - o tactică adesea folosită în trecut pentru a bloca candidații de extremă dreapta.

Se așteaptă ca principalii lideri ai partidelor să își dezvăluie strategia între cele două tururi. Acest lucru face ca rezultatul celui de-al doilea tur să fie extrem de incert și să depindă de manevrele politice și de reacția alegătorilor.

Partidul de extremă-dreapta Adunarea Națională, care conduce în toate sondajele de opinie preelectorale, speră să obțină majoritatea absolută, adică cel puțin 289 din cele 577 de locuri.

Adunarea Națională, camera inferioară , este cea mai puternică dintre cele două camere ale parlamentului francez. Ea are ultimul cuvânt în procesul de legiferare față de Senat, dominat de conservatori.

Macron are un mandat prezidențial până în 2027 și a declarat că nu va demisiona înainte de finalul mandatului său.

Serviciile de securitate, în alertă maximă

Forţele de ordine sunt gata să gestioneze eventuale tulburări ale ordinii publice în urma celor două tururi de scrutin din 30 iunie şi 7 iulie. „Ne pregătim pentru orice eventualitate. Pot apărea manifestaţii în spaţiul public care apoi să degenereze“ a declarat Laurent Nunez, prefectul Parisului.

De partea ei, Marine le Pen spune estimează că „probabil vor fi manifestaţii pe străzi“ dacă partidul ei câştigă scrutinul. Lidera extremistă a profitat de ocazie pentru a acuza „extrema stângă“ pentru eventualele derapaje cu ocazia acestor adunări.

Ce spun sondajele

Ancheta institutului Ipsos pentru cotidianul Le Monde, grupurile publice de radio-televiziune Radio France şi France Télévisions, dar şi pentru 3 institute de cercetări politice, arată că alegerile legislative anticipate din 30 iunie şi 7 iulie suscită un mare interes pentru francezi. Între 61-65% din electorat ar urma să se mobilizeze la urne în următoarele două duminici. S-au eliberat peste 2 milioane de procuri pentru acest scrutin istoric.

«Interes, dar şi nedumerire, frică şi speranţă» subliniază Le Monde. Clasamentul se menţine pe aceleaşi poziţii şi acum în intenţiile de vot, ca scorul de la europarlamentarele din urmă cu trei săptămîni.

Blocul extremei drepte format din Adunarea Națională (RN) şi dizidenţii din partidul conservator Republicanii conduşi de Eric Ciotti cumulează 36% din intenţii şi este deci mult în fruntea cursei cu un scor nemaiîntâlnit până acum. Pe locul doi, Noul Front Popular (NFP) care-i reuneşte pe radicalii de stânga, pe comunişti, pe socialişti şi pe ecologişti, este creditat cu circa 29% din intenţiile de vot. Mişcarea prezidenţială Ensemble ar obţine doar 19-20%, adică 10 puncte mai puţin decât blocul de stânga, iar partidul Republicanii, mai bine zis ce a mai rămas din acest partid conservator după sciziunea provocată de Ciotti, este creditat numai cu 8% din intenţiile de vot. Marja de eroare este în fiecare din cazuri de circa 1%.

Cifrele de mai sus arată că partidul RN îşi menţine forţa obţinută la europenele din 9 iunie şi câştigă mai bine de 10 procente faţă de primul tur al legislativelor din 2022. În plus, partidul de extremă dreaptă beneficiază de o puternică aderare la ideile sale. Altfel spus, votul RN nu mai este decât pe alocuri un vot „contra“ altui partid sau bloc. Dovadă că 56% din cei care au votat lista condusă de Jordan Bardella la europene au făcut-o pentru că, spun ei, „aderă la valorile şi ideile Reuniunii naţionale“. potrivit RFI.

Stânga reunită sub sigla NFP ar primi trei puncte faţă de 2022 când fosta alianţă Nupes obţinute puţin peste 26%. Sondajul actual arată însă că laolaltă, stânga franceză coboară sub totalul înregistrat la europenele din 9 iunie care era undeva la 32%. Motivul acestei relative pierderi de electorat este că alegătorii socialistului Raphaël Glucksmann nu susţin toţi noua alianţă, în particular din cauza prezenţei stângii radicale din Franţa nesupusă, prima dintre forţele politice de stânga din Franţa. Dealtfel, dacă stânga ar putea face duminică un foarte bun prim tur de scrutin, la turul doi din 7 iulie rezultatele ar putea fi complicate, avertizează un analist de la Le Monde. Tocmai pentru că, din cauza unor personaje precum Jean-Luc Mélenchon, liderul Franţei nesupuse, mulţi alegători de dreapta sau de centru pun semnul egal între lepeniști şi NFP.

Alegătorii de dreapta din partidul Republicanii (LR) sunt complet dezorientaţi, scrie Le Monde. Un sfert dintre ei va vota la legislative cu mişcarea prezidenţială Ensemble, un alt sfert va vota cu extrema dreapta iar restul cu un candidat LR.