De ce fugim din relaţii. Ce ascunde frica de implicare

Când o relaţie devine serioasă şi unul dintre parteneri bate în retragere, dar şi când refuză de la bun început să se implice prea mult, avem de-a face cu o teamă de angajamente din partea lui. Aceasta poartă vina pentru multe relaţii destrămate.

Relaţiile de scurtă durată sunt atât de răspândite astăzi, încât multe persoane, deopotrivă bărbaţi şi femei, ajung să se întrebe dacă nu cumva chiar ele sunt cauza. Uneori, poate fi vorba de o căutare permanentă nebuniei de la început de relaţie, cu emoţiile şi trăirile ei intense. Pe măsură ce ele se estompează, interesul pentru relaţie dispare şi, inevitabil, aceasta se destramă.

Alteori, de vină este pur şi simplu faptul că nu au găsit persoana potrivită, partenerul cu care sunt compatibili. „Atunci când întâlneşti pe cineva, durează o perioadă până ajungi să-l cunoşti. În primele luni de relaţie, încă încercaţi să vă daţi seama dacă vă potriviţi. Aşa că poate fi vorba doar de faptul că ai cunoscut o persoană pe care o placi, dar nu suficient de mult penmtru a avea o relaţie de lungă durată cu ea“, explică pentru cotidianul The Telegraph Petra Boynton, psiholog şi cercetător pe probleme de sexologie la Colegiul Universitar Londra. Aceasta mai spune că „nu este nimic rău în a fi selectiv şi a căuta dragostea. Deşi, uneori, ar fi mai bine să evităm întâlnirile o perioadă, pentru a ne da seama ce vrem de la o relaţie de lungă durată, dar şi ce avem de oferit“.

Suferinţele în dragoste lasă răni adânci

Cel mai adesea, teama de implicare într-o relaţie are legătură cu o dezamăgire sentimentală: o trădare suferită în relaţiile anterioare. Alteori, această teamă merge mână în mână cu o fobie socială. Astfel, persoana care întâmpină dificultăţi în a se implica într-o relaţie de durată evită să participe la evenimente sociale, cum ar fi petreceri, spectacole etc., spre dezamăgirea partenerului. Fobia socială le provoacă celor care sunt afectaţi de ea o stare de stânjeneală şi de anxietate în prezenţa altora.

Abilitatea de relaţionare a persoanelor care se tem de angajamente este pusă de psihologi şi pe seama relaţiei cu mama în copilărie. Copiii lipsiţi de susţinerea şi de afecţiunea mamei pot avea o capacitate redusă de relaţionare la vârste adulte. De aici, dificultatea de a se apropia de o persoană de sex opus şi de a construi o relaţie durabilă. Aceleaşi lucruri se întâmplă şi atunci când relaţia dintre părinţi nu este un model pentru copil. Dacă asistă la certuri între părinţi, el poate dobândi o percepţie negativă asupra relaţiilor dintre persoane de sex opus şi asupra imaginii de familie. Nu în ultimul rând, teama de angajamente poate fi cauzată de o teamă generală de schimbare, iar aceasta este întâlnită mai des la bărbaţi. Griji puţine şi distracţii multe – este reţeta fericirii pentru mulţi dintre ei.

O problemă strict masculină?

Când vorbim de frica de implicare într-o relaţie stabilă, mai toţi oamenii arată cu degetul către bărbaţi. Teama de angajamente nu este însă o problemă strict masculină, deşi o întâlnim cel mai adesea la ei. Este foarte adevărat că femeilor le este întipărit în gene să-şi dorească să întemeieze o familie, dar şi ele pot rămâne cu „sechele“ după un eşec în dragoste. Şi ele pot ajunge să se teamă de apropiere, la fel ca bărbaţii. Femeia modernă este independentă şi adeseori la fel de puternică precum bărbatul, iar viaţa împărtăşită alături de un bărbat poate să nu facă parte din aspiraţiile ei. Acesta este unul din motivele pentru care tot mai multe femei amână căsătoria până la vârste mai înaintate. 

Care sunt „simptomele“

Persoanele care se tem să se implice într-o relaţie pe termen lung îşi trădează fobia printr-o serie de comportamente şi printr-o atutidine specifică. Iată câteva dintre semnele care trădează o teamă de implicare în relaţie din partea partenerului:

Îşi păstrează vechiul stil de viaţă. O persoană care se teme să se implice într-o relaţie de durată va face tot posibilul să schimbe cât mai puţin la stilul său de viaţă după ce începe o relaţie. Intervenţia partenerului este adeseori o sursă de conflict, iar acesta ar trebui să dea dovadă de mult tact şi multă răbdare pentru a-l stimula să se implice mai mult. 

Îşi critică des partenerul. Acuzaţiile pe care le face la adresa celuilalt sunt o modalitate de a pasa vina unei eventuale destrămări a relaţiei. Atitudinea critică există şi în absenţa unor presiuni din partea celui care doreşte o relaţie stabilă.

Îşi răneşte partenerul. Persoanele care se tem de angajamente au tendinţa de a-şi sabota propria relaţie.

Este excesiv de gelos. Să faci gelos un partenerul care se teme de angajamente este  un joc periculos, pentru că nu vei reuşi decât să-i sporeşti neîncrederea în oameni şi să-i întăreşti convingerea că relaţia nu are şanse pe termen lung.

Dezaprobă cuvintele care au legătură cu angajamentele. „Relaţie“, „căsnicie“, „familie“, „logodnă“, „implicare“ sau „noi“ folosit în exces sunt cuvinte care îl pot scoate foarte uşor din sărite.