Cum se aplică principiile „ultraînvăţării“, metoda prin care copiii îşi pot atinge potenţialul maxim la învăţare

0
0

Aplicând principiile ultraînvăţării, scriitorul canadian Scott H. Young a reuşit să ducă la bun sfârşit proiecte uimitoare – spre exemplu, să înveţe patru limbi străine (printre care chineza mandarină şi coreeana) la nivel intermediar într-un an, să deprindă arta portretului într-o lună şi să parcurgă în douăsprezece luni toată programa pentru patru ani a facultăţii de ştiinţe informatice de la MIT.

Despre genialitate se crede în general că este mai degrabă un dar, un har, o excepţie de la regulă. Însă, scriitorul canadian Scott H. Young demonstrează că performanţa intelectuală excepţională poate fi cultivată. Mai mult, este la îndemâna oricui şi poate fi atinsă prin aplicarea unor strategii inteligente de învăţare. Exemplul lui Judit Polgár, cea mai bună jucătoare de şah din toate timpurile, este o dovadă în acest sens.

           Povestea şahistei Judit Polgár este una uluitoare: la 7 ani a obţinut prima victorie împotriva unui mare maestru, jucând legată la ochi. La 12 ani, s‑a clasat pe locul 55 în clasamentul tuturor şahiştilor din lume. La 15, devenise cel mai tânăr mare maestru din şah. Şi încă o performanţă notabilă a celei mai mici dintre surorile Polgár, toate şahiste redutabile: Judit l-a înfrânt într-o partidă-fulger pe Garry Kasparov, considerat cel mai bun şahist din toate timpurile.

            Înainte de a juca vreo partidă de şah cu ea, Kasparov nu a fost prea impresionat de calităţile lui Judit Polgár: „Are un talent fantastic pentru şah, dar este, la urma urmelor, femeie. Totul se reduce la imperfecţiunile psihicului feminin. Nicio femeie nu poate susţine o bătălie prelungită” a spus Kasparov, citat în volumul Ultraînvăţarea. După ce tânăra şahistă l-a făcut să depună armele, opinia lui Kasparov suna cu totul altfel: „Surorile Polgár au arătat că nu există limite înnăscute ale aptitudinii — o idee pe care mulţi jucători bărbaţi au refuzat s‑o accepte, până când s‑au văzut zdrobiţi fără drept de apel de o fetiţă cu codiţe, care abia împlinise 12 ani”.

            Fără a şti povestea ei de viaţă, Judit Polgár ar putea fi considerată un geniu înnăscut. Însă, Scott H. Young aminteşte că László Polgár, tatăl lui Judit şi al celor două surori ale ei a decis încă înainte de a avea copii şi chiar soţie că va creşte nişte genii.  „Un geniu nu se naşte, ci se educă şi se antrenează” susţinea el. În acest sens, László Polgár a aplicat câteva principii, printre care: începerea educaţiei foarte devreme (la 3 ani), iar specializarea într-un domeniu nu mai târziu de 6 ani. Al treilea pas consta în transformarea exerciţiului practic în joacă. Fetele Polgár nu au simţit niciodată presiunea performanţei, pentru că totul se desfăşura sub forma unui joc, iar tatăl lor era împotriva învăţării coercitive.

            László Polgár, cel care mai târziu a şi scris o carte intitulată „Să creştem un geniu!”, a aplicat mai mult intuitiv strategii de ultraînvăţare. Descrise de autorul canadian Scott H. Young în cartea sa, principiile ultraînvăţării sunt:

  • Metaînvăţarea

Aceasta se referă la strângerea documentaţiei şi la stabilirea celei mai bune strategii de învăţare, propriu-zis „începi prin a învăţa cum să înveţi subiectul sau competenţa de care vrei să te apuci”. László Polgár a creat pentru fiicele sale o bibliotecă uriaşă cu poziţii de şah, studii, partide etc şi le-a deprins treptat cu jocul.

  • Concentrarea

 Cultivarea capacităţii de concentrare este esenţială în ultraînvăţare. László considera că „abilitatea de a face faţă monotoniei, capacitatea de a susţine interesul şi atenţia perseverentă” sunt trăsături care trebuie cultivate. Fiicele sale de 15, 9 şi respectiv 8 ani au participat la maratoane de şah care durau şi 24 de ore.

  • Directeţe

Acest principiu al ultraînvăţării se referă la faptul că un lucru se învaţă cel mai bine făcându-l. László şi-a dus fiicele să joace şah contra unor adversari adulţi, bărbaţi în toată firea, încă de când aveau 4 ani, ca să le arate cum va fi să-şi înfrunte adversarii.

  • Exerciţiu

Competenţele complexe se divizează în părţi mai mici, apoi se exersează, pe rând, până se stăpânesc perfect. Surorile Polgár aveau probleme de şah atârnate pe pereţii din casă şi jucau partide în minte, simulând mental jocul.

  • Recuperare

Acest principiu se referă la reamintirea activă a informaţiei, mai degrabă decât la recapitularea pasivă.

  • Feedback

Feedback-ul poate fi dur sau incomod, însă e preferabilă cultivarea unuia pozitiv astfel încât să se stimuleze progresul.

  • Reţinere

 Cultivarea memoriei este un alt principiu important al ultraînvăţării. „Nu umple o găleată găurită. Caută să înţelegi ce anume uiţi şi de ce. Învaţă să ţii minte lucruri nu doar pentru moment, ci pentru totdeauna” spune Scott H. Young.

  • Intuiţie

 „Dezvoltă-ţi intuiţia prin joacă şi prin explorarea conceptelor şi a abilităţilor. Caută să înţelegi cum funcţionează înţelegerea şi nu recurge la trucurile ieftine ale memorizării, ca să eviţi să pătrunzi în profunzimea cunoaşterii” spune Scott H. Young în Ultraînvăţarea. Surorile Polgár au transformat învăţarea într-un joc foarte stimulativ şi astfel au ajuns la performanţă.

  • Experimentare

 „Explorează în afara zonei tale de confort” este îndemnul lui Scott H. Young, care subliniază că „adevărata măiestrie nu vine când doar urmezi căi bătătorite de alţii, ci când explorezi posibilităţi pe care alţii încă nu şi le-au imaginat”.

Viață de cuplu


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri