Provocările vieții românilor mutați în Australia: „Văd mai mulți canguri decât urși pe stradă”
0Australia, țara - continent aflată la cel puțin 12.000 de kilometri de România, a stârnit interesul a numeroși români în căutarea aventurii sau a unei vieți mai bune. Un român din Australia a relatat experiențele „exotice”, oferind și sfaturi celor care gândesc să se mute aici.
Peste 20.000 de români trăiesc în Australia, țara-continent cu 27 de milioane de locuitori, considerată o economie puternică și stabilă și cunoscută pentru resursele naturale valoroase.
Australia se numără printre marii exportatori globali de minereu de fier, cărbune, litiu, aur și gaze naturale lichefiate, excelează în agricultură, schimburi comerciale, are un sistem bancar solid și o piață a muncii flexibilă, care atrage muncitori din întreaga lume.
Sfaturile unui român din Australia
Printre aceștia au fost și numeroși români. Pe rețelele sociale ca Facebook și Reddit, unii și-au relatat experiențele de viață în Australia, țara în care locuiesc de mai mulți ani.
Un român stabilit în Australia de peste cinci ani a împărtășit câteva gânduri despre viața pe continentul îndepărtat.
„Sunt deja de peste cinci ani de când văd mai mulți canguri decât urși pe stradă. Am trecut singur prin tot procesul de emigrare — de la acte la viză, până la cetățenie”, se recomandă acesta pe Reddit.
Tânărul și partenera sa lucrează în IT în Australia și trăiesc în Melbourne. În orașul unde s-au stabilit, oamenii sunt, în general, mai deschiși, comunicativi și atenți, spune el.
„Întrebarea „How are you?” (n. r. Cum ești?) e standard, chiar dacă e doar din politețe, dar, sincer, îți poate face ziua mai bună”, scrie tânărul pe Reddit.
Ca român plecat dintr-o situație materială bună, dar crescut într-o familie cu valori solide, muncă și școală, emigrantul spune că românii sunt „genetic” pregătiți să facă față unei societăți mai relaxate, atât social, cât și profesional.
„Ce este greu la australieni este, uneori, semi-lux pentru unii români. Eu sunt moldovean din Neamț, deci am altă școală când vine vorba de sărăcie și adaptabilitate”, adaugă acesta.
Locuințele sunt scumpe în orașele mari
Întrebat dacă este dificil să cumperi o proprietate în Australia, acesta scrie că locuințele sunt, în general, scumpe pentru veniturile obișnuite ale localnicilor.
În Sydney, prețul caselor este între 1,3 și 1,6 milioane de dolari australieni (AUD), iar al apartamentelor, de la 750.000 AUD la un milion de AUD. În Melbourne, Brisbane și Adelaide, locuințele sunt mai ieftine. Chiriile lunare pentru locuințe în orașele australiene încep de la 2.000 AUD.
„Anul acesta e primul în care ne gândim serios la o proprietate. E greu să găsești ceva „cu de toate” și ieftin. Prețurile încep de la 800.000 de dolari — de exemplu, azi am primit o ofertă pentru un apartament nou, cu două dormitoare, două băi și un garaj, livrare în 2026, la 30 de minute de centru. Se găsesc și variante sub 500.000 de dolari, dar mai în suburbii sau zone regionale (ceea ce noi numim „la țară”). La veniturile noastre de peste 120.000 de dolari fiecare anual, se poate discuta de un trai peste medie, cu acces la credit, economii și o viață cât de cât decentă”, adaugă acesta.
Viața socială în orașele din Australia
Australienii sunt, în general, relaxați și prietenoși, însă în orașele din Australia îți poți face și prieteni români. Emigrantul spune că a cunoscut numeroși conaționali, mai ales că administrează un grup de Facebook dedicat românilor din Melbourne și statul Victoria.
„Am cunoscut mulți, am oferit sfaturi despre mutat, viză, integrare. N-am căutat neapărat români, dar acolo unde am găsit, am vrut să pun umărul. Fără politică, religie sau alte subiecte care aprind spiritele. Doar evenimente, socializare, sprijin real. Din păcate, ADN-ul nostru național nu e mereu programat pentru cooperare. Dar încercăm”, spune acesta.
În Australia și-a invitat părinții în vizită și, deși acestora le-a plăcut, au preferat să rămână în România. Depărtarea de țară poate fi un dezavantaj remarcat de românii stabiliți în Australia.
„Către Melbourne, zborurile au două - trei escale. Noi am mers adesea cu Qatar – București, dar avem și varianta Singapore–Istanbul–București. 21–24 de ore e varianta cea mai scurtă în acest moment. Prețurile încep de la 4.000 AUD (sau aproximativ 2.500 euro). Există și rute mai ieftine sau mai lente, dar aici vorbim de ce e mai convenabil pentru noi”, mai scrie românul.
Izolarea geografică a Australiei este remarcată și de alți români pe rețelele de socializare.
Întrebat de ce a ales Australia, românul stabilit la Melbourne răspunde că a fost o decizie inspirată, fără a sta prea mult pe gânduri.
„Am vrut să fug cât mai departe de stigmatul de român în Europa. Australia mi s-a părut locul perfect — o țară construită pe migrație, ca America, doar că aici sunt mai puține împușcături și droguri. Am vrut să fim unii din mulțime, să ne integrăm ușor, fără bariere culturale sau prejudecăți”, afirmă acesta.
Călătoriile, marea ispită pentru cheltuieli din Australia
Atât el, cât și partenera sa au vizitat Australia înainte de a se muta aici și au reușit să își găsească de lucru în industria IT.
„În cinci ani, amândoi am schimbat câte trei joburi, ceea ce în România ar părea instabil, dar aici e absolut normal. În Australia, schimbarea jobului nu e văzută nici bine, nici rău. Practic, nu contează”, crede acesta.
Locurile de muncă în industria IT, în sistemul de sănătate, în construcții și în turism sunt căutate, în general, pe piața muncii. Salariile minime pornesc de la 23,23 AUD pe oră, adică aproximativ 3.500 AUD pe lună, brut, din care, după achitarea taxelor, angajații pot rămâne cu mai puțin de 3.000 AUD în mână.
În Australia, adaugă IT-istul, veniturile lunare de cel puțin 5.000 AUD (dolari australieni), adică aproximativ 15.000 de lei, pot ajunge unei persoane să trăiască modest, dar confortabil.
Costul vieții este ridicat în orașele mari, iar cuplul de români își calculează bine cheltuielile. Chiria și utilitățile sunt de circa 3.500 AUD, alimentele de la supermarket costă între 300 și 600 de AUD săptămânal, transportul public consumă circa 20 AUD pe zi, dar folosirea bicicletelor este o opțiune apreciată.
„Pentru călătorii, spargem cel mai des pușculița — călătorim mult, profităm de poziția Australiei și de experiențele unice din zonă. Alcoolul este scump, mâncarea e ieftină, iar opțiuni sunt destule”, concluzionează românul.
Birocrația și greutățile în obținerea vizelor, a permiselor de muncă, de ședere și a cetățeniei se numără printre piedicile pe care trebuie să le treacă românii care vor să trăiască în Australia.
Clima extremă de pe continentul australian, cu zone afectate de furtuni tropicale, altele de călduri arzătoare, de inundații, secetă și ariditate, s-ar putea, de asemenea, să nu fie pe placul românilor. Iar animalele sălbatice neprietenoase, cum sunt cangurii, crocodilii, câinii dingo, dar și specii de șerpi și insecte periculoase, ar putea cântări și ele în alegerea Australiei ca destinație pentru români.
Cum au ajuns românii în Australia
Australia are, potrivit unor statistici, o comunitate de peste 20.000 de români. Primii români au ajuns în Australia la începutul secolului XX.
Au fost marinari, aventurieri și muncitori, unii provenind din regiunile istorice ale Transilvaniei și Bucovinei, atunci aflate în componența Imperiului Austro-Ungar. În 1920, publicația Glasul Bucovinei relata că Australia avea un prim-ministru de origine română, fiul unui marinar român.
Vasile Teodorescu, informa gazeta, un tânăr din Galați, a ajuns la Londra ca marinar și contabil, unde a cunoscut o domnișoară din Australia. S-a mutat cu ea în Australia, s-a căsătorit și a devenit deputat local. Unul dintre cei trei fii ai săi, Eduard, a ajuns deputat la vârsta de 23 de ani și s-a implicat în problemele țărilor românești în timpul războiului.
„Eduard Theodore, căci așa i s-a schimbat numele, a ajuns în prezent prim-ministrul Australiei și, în această înaltă demnitate, reprezintă statul australian la Londra. Cu această ocazie, fiind mai aproape de România, a hotărât să vină la Galați pentru a cunoaște familia tatălui său și neamurile sale”, informa Glasul Bucovinei în 1920.
Aflat în vizită în România, Eduard Theodore a relatat că a cunoscut câteva familii de români în Australia.
„Nu sunt mulți, e adevărat. Dar sunt destui cât să poarte cu demnitate numele și mândria de a fi români. Eu cunosc doar doisprezece dintre ei, toți negustori foarte pricepuți. Cel mai des m-am întâlnit însă cu o doamnă româncă dintr-o familie deosebită, care se ocupă cu gazetăria”, relata acesta ziarului Glasul Bucovinei.
Din anii ’20, tot mai mulți români au pornit spre continentul australian. Unii, deciși să se stabilească acolo, alții, atrași de aspectul exotic al țării. În 1929, călătorul român Stahu relata în revista Patria de duminică aventura sa din Australia, unde a întâlnit doi români:
„Pe Istrate Niculae din Târgu-Jiu și pe Mihail Petrescu de la Arad. Ei sunt tovarăși la o fermă, unde au și crescătorie de iepuri foarte rentabilă. În tovărășia lor am petrecut câteva zile bune. Le era așa de dor de țară și ei erau așa de departe! Îi consola un singur lucru: afacerile le mergeau bine. În Australia îmi mergea bine. Traiul și banii mi-i câștigam din vânătoare. Vânam tot ce ieșea în cale, pentru că tot avea valoare. Cea mai originală era însă vânătoarea de leoparzi. Ca să fim mai siguri, nu vânam cu arme, ci cu arcuri”, relata globe-trotterul provenit din Cluj-Napoca.
După Al Doilea Război Mondial, mii de români s-au stabilit în Australia ca refugiați politici, unii fiind foști prizonieri de război sau opozanți ai regimului comunist. Munceau în construcții, căi ferate, agricultură sau industrie. Guvernul australian a încurajat imigrația europeană prin programe cunoscute sub denumirea de White Australia Policy.
Alți români au ajuns în Australia după ce au reușit să părăsească țara în timpul regimului Ceaușescu. După 1990, românii au putut ajunge în Australia prin programe de studii, muncă sau emigrare, iar mulți dintre ei s-au stabilit definitiv aici.
Se încarcă comentariile...
