Mii de lei la service din cauza unor greșeli banale. Obiceiurile care îți distrug mașina fără să-ți dai seama

Obiceiurile proaste și miturile răspândite printre șoferi pot distruge în timp chiar și cele mai rezistente mașini. Specialiștii, dar și mecanicii cu experiență din întreaga lume, au întocmit o listă cu cele mai frecvente și mai dăunătoare greșeli pentru sănătatea automobilului.

Revizie la o mașină Foto: shutterstock

Fiecare șofer are propriul stil de condus și chiar mici obiceiuri sau ticuri la volan. La acestea se adaugă unele deprinderi din școala de șoferi, rămase din lecții sau manevre care nu au fost bine înțelese ori au fost prost predate. Mecanicii și specialiștii auto au identificat o serie de obiceiuri și mituri răspândite printre șoferi, amatori sau profesioniști, care pot duce în timp la uzură și la defecțiuni serioase. Printre ele se află și comportamente bine înrădăcinate în rândul șoferilor români.

„Încălzirea” motorului iarna face mai mult rău decât bine

Pentru că se apropie iarna, merită să vorbim despre unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri ale șoferilor. Cine nu își amintește de tatăl, bunicul sau vecinul care ieșea iarna, înainte de plecarea la serviciu sau la drum, ca să lase mașina pornită și să încălzească motorul? Unii se trezeau chiar noaptea, în iernile geroase, ca să dea o cheie și să lase motorul pornit o vreme, ca să fie siguri că mașina va porni a doua zi dimineață.

Obiceiul avea o justificare până pe la finalul anilor ‘90, mai ales în anii ‘70–‘80. Mașinile din acea perioadă foloseau carburatorul pentru alimentarea cu combustibil, tehnologie predominantă până în anii ‘80–‘90. Carburatorul amesteca benzina cu aerul într-o proporție aproape fixă. Pe frig, benzina nu se vaporiza bine și se depunea pe pereții reci ai motorului, iar amestecul devenea prea „sărac”. Dacă șoferul pleca imediat de pe loc, motorul se îneca, tremura sau se oprea în mers. De aceea, mașina trebuia lăsată pornită câteva minute, pentru ca galeria de admisie să se încălzească, benzina să se vaporizeze corect și motorul să funcționeze uniform. Bateriile riscau și ele să se descarce la ger. Mai era și problema uleiurilor: se foloseau uleiuri monograde, care la temperaturi scăzute deveneau extrem de vâscoase, groase ca mierea. Pompa de ulei avea nevoie de timp ca să împingă uleiul prin tot motorul, iar plecarea imediată putea provoca o uzură severă din cauza lubrifierii insuficiente.

Mulți șoferi încearcă să-și încălzească mașina iarna Foto: arhiva

Obiceiul s-a perpetuat însă și după anul 2000, când tehnologia auto se schimbase deja. Șoferii l-au preluat de la părinți sau de la mecanicii mai în vârstă. Astăzi, încălzirea prelungită a motorului pe loc nu mai este necesară, nici măcar la diesel, și poate fi chiar dăunătoare. Autoturismele din ultimele două-trei decenii au injecție electronică de combustibil: calculatorul de bord ajustează automat și instantaneu amestecul de aer și combustibil în funcție de temperatură. Pe frig, sistemul injectează mai mult combustibil până când motorul se încălzește, așa că mașina nu se oprește.

În plus, uleiurile actuale rămân fluide chiar și sub -30°C și asigură lubrifierea motorului în câteva secunde de la pornire. „Deși majoritatea mașinilor par să funcționeze fără probleme la ralanti perioade îndelungate, acest obicei poate afecta starea bateriei. Atunci când stai în mașină cu motorul pornit, acesta trebuie să depună un efort mai mare pentru a-și menține temperatura optimă de funcționare. La ralanti, motorul funcționează la o turație mai mică decât în timpul deplasării, iar alternatorul s-ar putea să nu furnizeze suficientă energie pentru a menține bateria încărcată. În timp, acest lucru poate duce la scăderea nivelului de încărcare a bateriei”, precizează specialiștii de la RAC, una dintre cele mai cunoscute organizații de asistență rutieră din Regatul Unit.

Mai mult, „încălzirea” unei mașini moderne poate accelera uzura motorului. „Contrar opiniei larg răspândite, lăsarea motorului să funcționeze la ralanti pentru încălzirea mașinii poate face mai mult rău decât bine. La ralanti, motorul are o temperatură mai scăzută decât în timpul deplasării, când este supus unei sarcini. Acest lucru poate duce la creșterea uzurii componentelor, deoarece acestea nu ajung suficient de repede la temperatura optimă de funcționare. În plus, funcționarea la ralanti consumă combustibil fără ca mașina să se deplaseze”, spun specialiștii de la Diesel Electric.

Potrivit acelorași specialiști, chiar și pe ger, cea mai bună metodă pentru un motor diesel este să fie lăsat pornit cel mult un minut, ca uleiul să aibă timp să ajungă la toate componentele, iar apoi să plecați de pe loc fără să turați prea tare, dar nici subturat, undeva între 1.500 și 2.000 de rotații pe minut. „În loc să lași motorul pornit pe loc, cea mai bună metodă de a încălzi mașina este să pornești la drum și să conduci cu grijă în primele minute. Evită accelerările puternice și vitezele mari până când motorul ajunge la temperatura normală de funcționare. Astfel, motorul se încălzește mai eficient, iar uzura componentelor este redusă”, recomandă Diesel Electric.

Mersul „pe rezervă” poate costa mai mult decât un plin

Un alt obicei prost este mersul „pe roșu”, adică cu rezervorul aproape gol. Fie înainte de salariu, fie din neglijență, mulți șoferi merg la limită cu combustibilul, convinși că, odată aprins martorul de rezervă, mai au de mers vreo 40 de kilometri.

Problema este că o mașină ținută constant „pe roșu” se uzează mai repede, iar economia aparentă se poate transforma într-o gaură în buget. În timp, pe fundul rezervorului se acumulează sedimente. Atâta vreme cât nivelul combustibilului nu scade prea mult, ele nu reprezintă o problemă. Când rezervorul e aproape gol, însă, pompa poate aspira și aceste depuneri, care ajung în sistemul de alimentare și chiar în motor și pot duce la reparații costisitoare.

Autoturismul trebuie alimentat în mod regulat Foto: shutterstock

„Rolul pompei de combustibil este, după cum sugerează și numele, de a transporta carburantul către motor. Totuși, benzina sau motorina din rezervor îndeplinește și rolul de lubrifiant și agent de răcire pentru pompă, pe măsură ce circulă în jurul acesteia. Atunci când conduci în mod repetat până când nivelul combustibilului ajunge foarte scăzut, pompa nu mai beneficiază de lubrifierea și răcirea necesare. Acest lucru duce la creșterea uzurii și la supraîncălzirea pompei, provocând defectarea ei prematură și costuri considerabile de înlocuire. Combustibilul conține numeroase substanțe chimice și aditivi, ceea ce înseamnă că în rezervor pot ajunge diferite impurități sau reziduuri. În timp, acestea se acumulează pe fundul rezervorului și pot forma un strat de nămol. Dacă circuli constant cu rezervorul aproape gol, există riscul ca pompa să aspire combustibil din partea inferioară a acestuia, împreună cu depunerile. Deși filtrul de combustibil reține cea mai mare parte a impurităților, o parte poate ajunge în motor și poate înfunda injectoarele. Consecințele sunt un consum mai mare și o funcționare neregulată a motorului. În cele din urmă, pot apărea chiar defecțiuni grave, care necesită reparații costisitoare”, explică specialiștii de la Car Some.

Iarna, când consumul de combustibil crește, riscurile sunt și mai mari.

Obiceiuri nocive: piciorul pe ambreiaj și mâna pe schimbător

Mulți șoferi au, fără să-și dea seama, obiceiuri care afectează mașina pe termen lung. Unul dintre cele mai frecvente este ținerea ambreiajului apăsat. Unii „țin mașina din ambreiaj” în rampă sau în traficul aglomerat, gata parcă să oprească în orice moment. Alții, mai grav, uită piciorul pe ambreiaj la semafor.

Specialiștii spun că acest obicei uzează prematur ambreiajul, dar și alte componente. Chiar și o apăsare ușoară a pedalei face ca rulmentul de presiune să stea în contact permanent cu diafragma ambreiajului. Rulmentul nu este proiectat să funcționeze continuu sub sarcină, așa că se supraîncălzește și se defectează prematur. Totodată, discul de ambreiaj se uzează mult mai repede. Iar consecințele se simt în buget.

Poziția la volan contează mult Foto: arhiva

Înlocuirea rulmentului de presiune sau a discului de ambreiaj este o operațiune complexă, care presupune demontarea cutiei de viteze, deci costuri mari la service. De aceea, specialiștii recomandă eliberarea completă a pedalei imediat după schimbarea treptei și sprijinirea piciorului pe suportul din stânga pedalierului.

Un alt obicei foarte răspândit este ținerea mâinii pe schimbătorul de viteze. Aparent inofensiv, poate duce la uzura prematură și chiar la defectarea cutiei de viteze, pentru că greutatea brațului exercită o presiune constantă asupra componentelor interne. Maneta este legată de o piesă din interiorul cutiei numită furcă de selecție. În mod normal, furca intră în contact cu piesele aflate în mișcare, cum ar fi manșonul de sincronizare, doar în momentul schimbării treptei. Când țineți mâna pe schimbător, furca rămâne în contact permanent cu piese care se rotesc cu mii de turații pe minut, ceea ce produce frecare continuă și uzură rapidă.

Presiunea constantă afectează și legăturile dintre manetă și cutie. În timp, bucșele sau cablurile se uzează, schimbătorul devine „moale”, capătă un joc exagerat și treptele se nimeresc tot mai greu.