Războiul creșterii pensiilor. Ce guverne și partide le-au mărit în ultimii 20 de ani

0
Publicat:

PNL și PSD își dispută paternitatea pe rolul de partid-lider al creșterilor pensiilor în ultimii ani, fiecare avansând cifre care-i convin, chiar dacă acestea nu prezintă cu exactitate realitatea

PSD și PNL își dispută locul întâi la mărit pensii FOTO Inquam Photos
PSD și PNL își dispută locul întâi la mărit pensii FOTO Inquam Photos

Apropierea anului electoral 2024, dar și teama față de modul cum ar putea influența negativ creșterea necontrolată a pensiilor publice i-a determinat pe liberali și pe social-democrați să se contreze în declarații despre cine și când a avut grijă de seniorii României.

Nu poate să iasă cineva să vorbească despre Partidul National Liberal că s-a opus creşterii pensiilor. Doamne ferește. Am demonstrat practic că am crescut pensiile cu 40%, ultimele două dăţi în anul 2022“, afirma președintele PNL, zilele trecute, în fața unei săli pline cu liberali. Un mesaj direcționat pe rolul PNL în creșteri a fost dat și imediat după votul de luni seară, din Camera Deputaților, pe noua lege: „Întotdeauna am susținut că orice majorare trebuie să se realizeze în perfectă aliniere cu bugetul consolidat al statului, aceasta fiind cheia sustenabilității oricărei creșteri a pensiilor. În ultimii patru ani, PNL a majorat punctul de pensie de trei ori – de la 1.265 de lei, la 1.785 de lei“.

În schimb, PSD e cel care amintește în planul său de guvernare, disponibil pe site-ul partidului, dar și în poziționările mai multor membri, că a reușit să majoreze pensiile cu aproximativ 60% în guvernările sale din perioada 2017-2019, 45% fiind doar punctul de pensie, restul fiind măsuri care au crescut reducerea taxelor sau impozitelor.

Însă iată ce spun cifrele, analizate an cu an, exact pe perioadele invocate de cei doi poli ai guvernării. Într-adevăr, creșteri consistente au fost în ultimii ani, dar nu în maniera transmisă de partide. PSD a avut creșteri succesive de 9% în iulie 2017 (Guvernul Tudose), de 10% în iulie 2018 (Guvernul Dăncilă), apoi 14% în septembrie 2019. Ultima mărire era făcută tot în perioada de premierat a Vioricăi Dăncilă, cu puțin înainte ca fosta șefă a PSD să intre în cursa pentru prezidențiale. Tot atunci era lansată promisiunea că un an mai târziu, în septembrie 2020, pensiile urmau să fie crescute cu 40%. Însumate, toate procentele PSD nu ajung spre 45%, așa cum pretind social-democrații.

Nici liberalii nu au excelat la măriri

Nici în guvernările cu premier PNL, liberalii nu au excelat în creșterea de pensii. Primul care a mărit pensiile a fost Ludovic Orban, în septembrie 2020, dar nu cu 40%, cât promisese fosta șefă de la Palatul Victoria, ci cu 14%. Orban a plecat din funcție în decembrie, iar în ianuarie 2021 a venit Florin Cîțu. În mandatul de premier al lui Cîțu, care a durat până la început de octombrie 2021, nu a fost nicio creștere de pensii.

În schimb, Nicolae Ciucă a apucat să mărească de două ori pensiile. Prima dată a fost cu 10%, în ianuarie 2022, apoi cu 12,5%, în ianuarie 2023. Următoarea creștere va fi cu premier PSD, Marcel Ciolacu, plănuită a fi de 13,8%, iar responsabilul cu găsitul sursei de finanțare e un ministru liberal, Marcel Boloș.

Campionul procentelor: Tăriceanu

Teoretic, cele mai mari creșteri procentuale de pensii au avut loc pe vremea guvernării Tăriceanu (premier PNL, inițial în colaborare cu PD în Executiv, iar din 2007 cu susținere parlamentară a PSD). În acea perioadă, România înregistra o creștere economică, ceea ce a dus la nenumărate măriri de venituri, chiar înainte de cea mai cruntă criză din ultimele decenii. În noiembrie 2007, Guvernul Tăriceanu a mărit punctul de pensie cu 30%, după ce cu doar două luni înainte mai avusese loc o creștere de 5%. Și în 2006, în luna decembrie, Guvernul Tăriceanu, în formula alături de PD (pentru că în aprilie formațiunea patronată de Băsescu va ieși de la guvernare), mărise cu nu mai puțin de 17%.

Situația pe anii electorali

Politicienii s-au uitat să mărească veniturile pensionarilor mai ales în prag de alegeri. De exemplu, în 2004 a fost ultimul an când au fost cel puțin trei rânduri de alegeri: locale, parlamentare și prezidențiale. Guvernul Năstase a mărit cu 4% pensiile în ianuarie, 2% în martie, 2% în iunie, iar în septembrie – 4%. Parlamentarele au fost pe 28 noiembrie, odată cu primul tur al prezidențialelor. În 2008, an tot cu locale și parlamentare, cele două creșteri au fost de 7,5% (ianuarie) și 20% (octombrie). În 2012, Guvernul Ponta, care preluase puterea în prag de locale, în luna mai, nu a venit cu măriri de pensii imediat, nici înainte de parlamentare. Prima mărire a fost în ianuarie 2013, cu 4%.

Următoarea creștere în an cu locale și parlamentare a fost în ianuarie 2016, și atât, când Guvernul Cioloș a mărit cu 5%. Nefiind angajat electoral, Guvernul Cioloș nu a mai venit cu măriri spre final de an. Ceea ce nu s-a întâmplat și în 2020, când Executivul Orban, deși se afla în perioadă de pandemie, a mărit pensiile cu 14%. În acea lună, septembrie, exact la final erau localele (pentru că mandatele fuseseră prelungite cu 3 luni).

Politică

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite