Analiză Cine este principalul câștigător al Summitului NATO de la Haga și ce a obținut România
0Liderii celor 32 de state membre NATO au adoptat, la Summitul de la Haga, o declarație comună prin care este reafirmat angajamentul ferm privind apărarea colectivă. Principalul „câștigător” al reuniunii este SUA, explică analistul de politică externă George Rîpă.
La Summitul NATO de la Haga, membrii NATO au convenit să investească anual 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare şi securitate până în 2035. Astfel, aliații vor aloca cel puțin 3,5% din PIB pentru cheltuielile de apărare NATO, pentru a finanța cerințele esențiale de apărare și pentru a îndeplini obiectivele NATO în materie de capacități. Alți 1,5% din PIB vor merge către protejarea infrastructurii critice, apărarea rețelelor, asigurarea pregătirii civile și rezilienței, stimularea inovației și consolidarea bazei industriale de apărare.
Singurul stat care va avea însă o excepție este Spania. Potrivit premierului Pedro Sanchez, statul său nu va aloca un buget mai mare de 2,1% pentru apărare. Statul exceptat a fost descris drept „o mare problemă” de către secretarul american de stat Marco Rubio, iar președintele Donald Trump a amenințat că va pune Spania „la plată” pe altă cale: „Negociem cu Spania un acord comercial. Îi vom face să plătească de două ori mai mult”.
Principalul rezultat
Analistul George Rîpă punctează că statele membre nu și-au respectat în ultimii ani total îndatoririle, iar principalul beneficiar al ultimului summit este SUA și președintele Donald Trump, care a insistat anterior cu privire la creșterea cheltuielilor de apărare.
„Summit-ul NATO este un succes pentru Alianță, dar în primul rând pentru administrația americană. În primul rând, administrația Trump reușește să impună într-un document asumat de toate statele membre ale Alianței, creșterea la 5% din PIB pentru Apărare. Ne amintim că aceasta este dorința președintelui Trump încă din primul mandat, de a consolida forța și importanța Alianței și de a păstra superioritatea absolută în fața statelor care și-au asumat public că vor să înlocuiască, la nivel global, sistemul liberal bazat pe democrație și domnia legii – ne referim, evident, la state precum Rusia, China, Iran.
Referirea la articolul 3 din Tratatul de la Washington este fundamentală, aici se stipulează clar că fiecare parte semnatară va menține și va dezvolta nu doar o capacitate colectivă ci și una individuală. Acesta este punctul din tratat pe care statele membre NATO din vestul Europei nu l-au respectat în ultimii ani, dar la care revin odată cu îndemnurile administrației americane”, explică analistul de politică externă George Rîpă pentru „Adevărul”.
Ce au obținut aliații europeni
De asemenea, după dezbaterile aprinse și tensiunile din ultimele luni, „identificarea Rusiei ca dușman și susținerea pentru Ucraina, elemente ce apar în declarația finală, reprezintă o veste foarte bună pentru statele de pe flancul estic”, mai punctează George Rîpă.
Totuși, documentul final al declarației descrie Rusia drept „o amenințare pe termen lung pentru securitatea euro-atlantică”. Nu este însă menționată o condamnare directă a invaziei din Ucraina, o schimbare față de summit-urile anterioare. Cu toate astea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski anunță că a discutat cu președintele american Donald Trump despre o încetare a focului şi o pace reală în Ucraina, precizând că întâlnirea cu șeful Casei Albe a fost „lungă şi substanţială”.
Controverse privind respectarea articolului 5
Înainte de a participa la Summit, președintele american Donald Trump a refuzat să spună dacă se va angaja să respecte Articolul 5 al NATO. „Sunt multe definiții ale articolului 5. Știți asta, nu? Dar m-am angajat să le fiu prieten, știți, am devenit prieten cu mulți dintre acești lideri și m-am angajat să îi ajut", le-a spus Donald Trump reporterilor la bordul Air Force One, marți, în drum spre Summitul NATO de la Haga, iar răspunsul său a stârnit controverse.
Analistul George Rîpă subliniază că „celebrul articol din Tratatul de la Washington stipulează că în cazul unei agresiuni asupra unui semnatar, ceilalți îi vor sări în ajutor cu ce consideră de cuviință (such action as it deems necessary, including the use of armed force). Articolul prevede deci folosirea inclusiv a forței militare, dar nu este obligatoriu! Articolul 5 a fost astfel construit tocmai pentru ca armata americană să nu poată fi atrasă într-un război fără acordul președintelui și Congresului american. Deci da, așa cum spune liderul american, există mai multe moduri de a interpreta art. 5. Important este ca cei care comentează să-l citească și ei.
Cei care au sărit ca arși în urma declarației președintelui Trump din urmă cu două zile, și anume ”Sunt mai multe moduri de a interpreta articolul 5”, nu au citit, din păcate chiar art. 5. Donald Trump, spre deosebire de criticii săi, l-a citit”.
Nicușor Dan „s-a integrat natural printre ceilalți lideri euro-atlantici”
În privința României, analistul George Rîpă este de părere că statul nostru ar fi putut solicita „creșterea unei prezențe aliate permanente pe teritoriul României. Dar la acest dosar ar fi trebuit să lucreze fosta administrație prezidențială”.
„Cred că singurul obiectiv asumat a fost unul politic, de etapă, iar aici cred că avem un câștigător evident, în persoana președintelui Nicușor Dan care s-a integrat natural printre ceilalți lideri euro-atlantici. Îi lipsește încă expertiza și experiența din politică externă, însă trebuie să fim optimiști. Președintele Dan, spre deosebire de Klaus Iohannis, e genul de om care vrea să învețe și care chiar vrea să-și servească națiunea care i-a oferit încredere”, mai explică analistul de politică externă.
Șeful statului a dat mâna cu Donald Trump, timp în care au avut o scurtǎ discuție. Cu ocazia summitului de la Haga, președintele Nicușor Dan a avut discuții bilaterale cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, cu prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Keir Starmer, și cu președintele Republicii Cehe, Petr Pavel.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat semnarea unui acord cu Olanda, în urma căruia România va primi o donație de 18 avioane de vânătoare F-16. Transferul aeronavelor vine în contextul operaționalizării centrului internațional de pregătire a piloților de F-16, situat pe teritoriul României. Centrul a fost inițial creat pentru antrenarea piloților ucraineni, dar și-a extins misiunea și va pregăti piloți din toate țările care operează avioane F-16.
Se încarcă comentariile...
