Nu livrăm doar circ în Parlamentul European: cum a ajuns un român fără partid vicepreședinte al legislativului european
0În antiteză cu Diana Șoșoacă, care aduce circul de la București în Parlamentul European, Nicu Ștefănuță e un politician discret. Chiar dacă nu are partid, el a obținut sprijinul unei coaliții pentru funcția de vicepreședinte al legislativului european, fiind în top 15 europarlamentari.
Dintre cei 14 vicepreședinți ai Parlamentului European aleși, marți, la Strasbourg, doi sunt români: Nicu Ștefănuță și Victor Negrescu.
Vestea a venit ca o surpriză. Doi vicepreședinți dintr-o țară relativ mică precum România este o realizare. Doar Germania, Spania și Italia au câte doi vicepreședinți.
Cei 14 vicepreședinți și cinci chestori, împreună cu președintele, alcătuiesc Biroul Parlamentului, care are printre atribuții elaborarea proiectului preliminar de buget al Parlamentului.
Probabil cea mai mare surpriză a fost obținerea funcției de vicepreședinte al Parlamentului European de către Nicu Ștefănuță, fostul USR-ist de 42 de ani care a reușit să mai obțină un mandat de europarlamentar din postura de independent. Ștefănuță a fost votat de 275.000 de români la alegerile europarlamentare.
Ștefănuță face parte din Grupul Verzi/Alianța Liberă Europeană, care „promovează protecția mediului, egalitatea de șanse, justiția socială, precum și o Europă deschisă și democratică, în care cetățenii să participe la politică și să nu fie sacrificați în favoarea intereselor corporatiste”. El este singurul politician român „verde” în Parlamentul European.
Nu livrăm doar circ în Parlamentul European
L-am întâlnit pe europarlamentar în „Barul Lebedelor” de la Parlamentul European, unde a invitat jurnaliștii și colaboratorii la un pahar de șampanie pentru a sărbători obținerea postului de vicepreședinte al PE.
Ștefănuță este în antiteză perfectă cu Diana Șoșoacă, care promite că aduce circul de la București în Parlamentul European, cu întreaga pleiadă de instrumente specifice: tămâieri, miriuri, sfințiri, exorcizări, tik-tok-uri și elemente puternice de propagandă pro-Kremlin.
Îmbrăcat cu tricou verde (pentru a marca apartenența la grupul Verzilor) și sacou, relaxat, Nicu Ștefănuță este un politician discret și respectat în Parlamentul European. Vorbește la perfecție bruxelleza.
Și o dovadă în acest sens este că, deși nu are partid în România, precum celălalt vicepreședinte român al PE, Victor Negrescu (membru al celui mai puternic partid din România – PSD), Ștefănuță a fost votat nu doar de grupul Verzilor din care face parte, ci de o coaliție de politcieni pro-europeni.
„Dincolo de gargară și de mult-zgomot”
Nicu Ștefănuță a discutat cu „Adevărul” despre prioritățile sale.
Adevărul: Ce înseamnă pentru România faptul că avem doi vicepreședinți ai Parlamentului European?
Nicu Ștefănuță: înseamnă o recunoaștere că contăm aici, în Parlamentul European și că va trebui să și livrăm, adică să aducem rezultate pentru români. Votul acesta arată că dacă faci parte din din centrul politicii reușești să și aduci rezultate.
Extrema dreaptă n-a obținut astăzi nimic și asta arată totuși ceva: că dincolo de gargară, de mult-zgomot, totuși contează să fii parte a unei echipe puternice, pro-europene.
Cum a reușit un europarlamentar independent din România să obțină această funcție?
Deviza mea în campania electorală a fost „sunt independent, dar nu sunt singur”. Nu vreau niciodată să fiu singur. Da, am candidat ca independent din rațiuni strategice, pentru că era greu pentru un om care apără valorile pe care le apăr să ajungă la 5% ca partid dintr-o dată. Astfel, am ales varianta independentului (unde e nevoie de 3% din voturi-nr).
Dar acum este și momentul să construim, să avem mai mulți oameni care gândesc mai verde, mai progresist, mai modern.
Astăzi am obținut voturi din partea unei coaliții pro-europene, care a cuprins Verzii și o parte din așa-numitul PPE, care este conservator de dreapta, care a cuprins și socialiștii europeni, și centriștii liberali- Renew. Vreau să le mulțumesc delegațiilor românești din aceste trei grupuri că au susținut un alt român, chiar dacă nu sunt din aceeași familie politică acasă.
„Voi lupta împotriva crizei locuințelor”
Din postura aceasta de vicepreședinte al Parlamentului European, ce pârghii aveți pentru a modela politicile europene?
Vicepreședinția este o funcție rară, adică suntem 14 în total cu președinta Parlamentului European. Deci, este, să zicem, top 15 parlamentari europeni. Nu e puțin lucru. Și atunci ai pârghii, pentru că poți să intervii alături de miniștrii, sefi de stat pe teme importante, nu doar în legătură cu România. Voi face des asta în legătură cu România, dar și în legătură cu alte state.
Care sunt prioritățile dvs. din postura de vicepreședinte al Paralmentului European?
Eu mă voi lupta, așa cum am promis în campanie, împotriva crizei locuințelor. Asta e o mare criză în România pentru tineri, mai ales. Tinerii nu-și permit casă, apartament și chirie și trebuie să găsim soluțiile astea.
O altă prioritate este legată de sănătatea mintală: în România nu este decontată sănătatea mintală, terapia.
O altă temă importantă se referă la drepturile femeii, garantarea dreptului la avort, drepturile comunităților sexuale. E important să egalizăm drepturile pentru toată lumea.
Și mă voi bate mult în principal pentru tineri. Știți, am zis în campanie: „dați-le un motiv să rămână România” și vreau să le dau motive să rămână în România.
Legat de locuințe, concret, ce poate face Uniunea?
Păi, uite, s-ar putea să fie chiar o comisie specială pentru criza locuințelor, asta este o chestie bună. Și eu îmi doresc măcar să cheltuim banii din PNRR pentru locuințe sociale, pentru cămine, renovarea căminelor și cămine noi și atunci deja vom fi avansat un pic. Nu putem să-i lăsăm pe tineri descoperiți să le zicem: „descurcați-vă cu banii de la părinți”
„Verzii nu îi urăsc pe fermieri”
Una dintre cele mai importante probleme pentru România este politica agricolă. Cum vă raportați la aceasta?
Voi fi membru în Comisia pe Agricultură. Cumva lumea înțelege că Verzii îi urăsc pe fermieri, ceea ce nu este deloc adevărat. Eu lucrez cu asociații de mici fermieri, cu Eco-Ruralis, cu Romapis, cu oameni care produc local, produc de calitate, produc fără prea multe pesticide și cred că și ei merită o voce, nu doar insula Mare a Brăilei și două-trei mari ferme din România care fac agricultură extensivă. Trebuie să-i ajutăm și pe cei mai mici.
Aveți ceva concret în minte când vorbiți despre ajutarea micilor fermieri?
Uitați, au fost protestele fermierilor. Noi putem să le dăm o subvenție peste acel așa-numit top-up, o subvenție suplimentară pentru hrana naturală produsă în local, în zone defavorizate.
Toate aceste lucruri sunt posibile și din bugetul european și mi-aș dori tare mult să apăr pe cei 90% dintre fermieri, că atâția sunt fermierii mici care au între două și 10 hectare.
Mai există inegalități între agricultorii români, respectiv cei din Occident?
Sigur, există, dar s-au redus între timp. Dar uitați-vă că și costurile pentru agricultorii, țăranii români au crescut. Deci există în continuare diferențe, pentru că și satele lor, francezii sau germanii le mai dau peste, pe lângă ce vine de la Uniunea Europeană, pe când la noi e mai puțin cazul.
Și da, trebuie să reducem din diferențele acestea. Gândiți-vă că am început, în 2007, cu o subvenție foarte mică și acum am ajuns spre media europeană. Nu suntem încă acolo, dar am crescut mult oricum.
În ce alte comisii sunteți membru?
Sunt în comisia pentru buget și acolo poți să faci destul de multe lucruri.
Poziția dvs. față de ajutorul pentru Ucraina?
Știți, mulți înjură ajutorul pentru Ucraina, dar gândiți-vă că până la urmă doar ucrainenii își varsă sângele, românii -nu, moldovenii-nu și cumva măcar cu ce putem să-i ajutăm. Știu că este greu și pentru români, cu prețurile, cu inflația, dar gândiți-vă că noi, deocamdată, nu pierdem sânge și nu e puțin lucru. Ucrainenii pierd sânge, mult, sute de mii de oameni au murit totuși. Și atunci trebuie să ne gândim, nu doar din perspectiva unor vecini, dar și din propriu interes, că totuși merită să-i ajutăm.
Va continua Uniunea Europeană să ajute Ucraina, cum face până acum?
Cel mai probabil da, pentru că nu prea avem alternativă. Nu cred că convine nimănui să vină rușii peste noi.
Creezi că va funcționa până la capăt așa-zisul cordon sanitar, conceput pentru a-i împiedica pe membrii partidelor de extremă dreapta să obțină funcții importante?
Da, eu cred că va fi eficient. Eu cred că în 5 ani nu vor mai avea aceleași rezultate ca acum și lumea va vedea că în afară de tiktok-uri și și alte video-uri nu vor fi în stare să livreze, să aducă rezultate prea mari.
Rolul vicepreședinților și al chestorilor
Cei 14 vicepreședinți și cinci chestori, împreună cu președintele, alcătuiesc Biroul Parlamentului. Biroul stabilește norme pentru buna funcționare a Parlamentului. Printre alte atribuții ale sale, acesta elaborează proiectul preliminar de buget al Parlamentului și decide cu privire la aspectele administrative, de personal și organizaționale.
Portofoliul fiecărui vicepreședinte sau chestor cuprinde responsabilitățile lor specifice în cadrul Biroului. Acestea sunt atribuite de către președinte. Pe lângă rolul lor în cadrul Biroului, vicepreședinții îl pot înlocui pe președinte, inclusiv în prezidarea dezbaterilor în plen și reprezentarea Parlamentului în cadrul unor ceremonii sau acte specifice, atunci când este necesar. Chestorii se ocupă de chestiuni administrative care îi afectează direct pe eurodeputați și sunt membri ai Biroului cu rol consultativ.
La alegerea membrilor Biroului, grupurile politice urmăresc să se asigure că vicepreședinții și chestorii reflectă, în linii mari, dimensiunea grupurilor politice și iau în considerare rezultatele alegerii Președintelui.
Doi vicepreședinți români în fruntea legislativului european înseamnă că putem livra și altceva Parlamentului European decât circ și gargară.
Se încarcă comentariile...
