Crin Antonescu îl ironizează pe Călin Georgescu și invocă punctul 8 din Proclamația de la Timișoara: „Scăpăm de pionii serviciilor”
0La aproape 35 de ani de la lansarea celui mai puternic manifest anticomunist din România, Crin Antonescu, profesor de istorie, readuce în discuție Proclamația de la Timișoara și îl ironizează pe Călin Georgescu.
Candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale spune că se făcea „curățenie în politica românească” dacă era aplicat punctul 8 din Proclamația de la Timișoara.
Punctul 8 făcea referire la eliminarea comuniştilor marcanţi şi a ofiţerilor de Securitate din cursa electorală. Din acest motiv, Antonescu susține că toți cei suspectați că au fost comuniști sau membri ai serviciilor secrete ar trebui eliminați din viața publică.
În acest fel, Antonescu îl atacă pe Călin Georgescu, care a studiat în străinătate în anii '80, iar la acea vreme, un astfel de lucru era posibil doar cu permisiunea regimului.
„Unde am fi ajuns dacă am fi avut punctul 8 de la Timișoara? Am mai fi vorbit despre înțelepciunea rusească, am mai fi avut candidați cu burse în Occident pe vremea comunismului, suspect susținut de rezerviști protocroniști? Nu cred. Am fi vorbit despre programe, despre proiecte de țară, despre educație, inteligență artificială, medicină, viitor. Nu despre cai, plug și conducte de apă cu China”, a scris, pe Facebook, Antonescu.
După vizita de la Timișoara, efectuată pe 19 februarie, Antonescu spune că punctul 8 de la Timişoara nu a fost aplicat, dar nu e prea târziu „să scăpăm de pionii serviciilor”
„Punctul 8 de la Timișoara nu a fost aplicat, dar nu e prea târziu să facem curățenie în politica românească. Să scăpăm de pionii serviciilor, de oamenii de paie ai unora și altora. Să facem lumină în cum este condusă România și cine vrea să o întoarcă de pe drumul pe care a apucat-o acum 35 de ani. Am venit în Timișoara, primul oraș luminat electric din Europa, primul oraș luminat cu libertate din România. Orasul de la care am învățat că niciodată nu trebuie să te uiți înapoi ci să mergi mereu înainte”, a mai precizat Crin Antonescu.
Călin Georgescu este considerat un „om al vechiului sistem”
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat, în ianuarie, într-un interviu pentru publicația Maszol că autointitulatul candidat anti-sistem Călin Georgescu este de fapt un „om al vechiului sistem” și că a aparținut rețelei Caraman, prin intermediul mentorului său, Mircea Malița. Mihai Caraman, primul șef al SIE, a fost un spion comunist din serviciul extern (DIE) care a penetrat NATO și a furnizat informații către KGB.
„În spatele lui Călin Georgescu se află o rețea de rezerviști care acoperă societatea în toate direcțiile, și aceștia și-au căutat un candidat, și au mobilizat. Pe de altă parte, în mod evident a fost acolo acel om care s-a prezentat ca anti-sistem, deși el este omul vechiului sistem, el nu este anti-sistem, el este omul vechiului sistem, întrucât el în 1986 a învățat la New York și Londra, ceea ce nu a fost posibil pentru oricine, și este evident că a aparținut acelei rețele în mod dovedit, el a și declarat că mentorul său a fost Mircea Malița, care Malița poate fi descris prin rețeaua Caraman”, declarat Kelemen Hunor.
Ce prevedea Proclamația de la Timișoara
Proclamaţia de la Timişoara a fost un program-cadru care s-a născut la scurt timp după schimbarea regimului Ceauşescu. Societatea civilă timişoreană nu a considerat că Revoluţia, începută în decembrie 1989, s-a încheiat după ce puterea de la Bucureşti a fost preluată de Frontului Salvării Naţionale, condus de Ion Iliescu.
În februarie 1990, membrii Societăţii Timişoara au elaborat un document-program despre care spuneau că ar fi dus la adevărata schimbare de regim. S-a numit Proclamaţia de la Timişoara, a avut 13 puncte, şi a fost citită de George Şerban, inițiatorul ei, în 11 martie 1990, din balconul Operei din Timişoara, în timpul unui miting la care au participat peste 15.000 de timişoreni.
Primul punct al Proclamaţiei de la Timişoara afirmă că Revoluţia Română a fost profund anticomunistă. Următoarele trei avertizează asupra pericolului ca unele categorii sociale să fie instigate împotriva altora.
La punctul 5 se cer alegeri libere. Punctele 6 şi 7 sunt o pledoarie contra manipulării prin publicarea de urgenţă în tiraje de masă a unei istorii a comunismului. Se vorbeşte despre înţelegerea rolului pe care mai-marii FSN l-au avut în prelungirea regimului Ceauşescu.
Punctul 8 cerea eliminarea comuniştilor marcanţi şi a ofiţerilor de Securitate din cursa electorală. Ultimele puncte se referă la liberalizarea economiei, la descentralizarea administrativă şi la reluarea legăturilor cu exilul românesc.
Se încarcă comentariile...
