Ce personaje exotice vor să obțină votul românilor la alegerile din 2024

Anul electoral 2024 este unul decisiv pentru partidele consacrate, dar și o rampă de lansare pentru formațiuni sau personaje controversate de pe scena publică din România.

Marian Vanghelie a anunțat că vrea să revină în administrația locală Foto: shutterstock

Biroul electoral Central (BEC) a respins, duminică, Protocolul de constituire a Alianței Electorale "Grădina Maicii Domnului", formată din Partidul România Noastră (PRN), condus de Gheorghe Funar, fost primar al Clujului, și partidul Dacismului Autonom Conservator (p. DAC), condus de Cătălin Berenghi, cunoscut pentru „protestul cu porci”, împotriva construcției mega-moscheii în Capitală în perioada când Victor Ponta era premier și propusese acest proiect. 

Cele două formațiuni intenționau să candideze împreună la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024.

Funar, Şoşoacă și organizatorul protestului cu porci

Atât Gheorghe Funar, cât și Cătălin Berenghi au candidat de-a lungul timpului la cea mai râvnită funcție în stat, cea de președinte al țării. Și nu au în comun doar dorința de a fi șefi de stat, ci și abordări similare. În timp ce Cătălin Berenghi se prezintă dac, denumire pe care a dat-o și partidului său, Gheorghe Funar susține că Isus Hristos ar fi fost dac, iar dacii ar fi construit piramidele și descoperit America.

Funar, care a ocupat funcții de parlamentar, primar sau cea de președinte al PRM, este o figură controversată și din cauza abordărilor sale antimaghiare și antisemite. De altfel, potrivit mainnews.ro, Cătălin Berenghi este un admirator al fostului prim-ministru legionar al României, Ion Antonescu, personaj intrat în istorie pentru crimele comise împotriva evreilor. Și în programul politic al formațiunii sale unul dintre puncte se referă la o dezbatere cu dovezi pro si contra privind Holocaustul. Un alt punct este promovarea naționalismului în unitățile de învățământ.

Anterior, Berenghi și Funar anunțau că vor să se alieze cu SOS România, partidul Dianei Şoşoacă, Funar având o colaborare mai veche cu senatoarea, cei doi afișându-se împreună la proteste împotriva restricțiilor, în pandemie, și susținând o petiție pentru schimbarea numelui țării din România în Geția, potrivit inițiatorului Mărgărit Daniel, care îi citează în descrierea acesteia.

Senatoarea Diana Șoșoacă, exclusă în 2021 din grupul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), cu care a intrat în Parlament, și care a fondat partidul S.O.S. România, a afirmat recent, în cadrul unui interviu pentru BZI, că diaspora din Italia i-a cerut să candideze la prezidențiale. Măsurată și în sondaje, senatoarea nu și-a anunțat încă oficial candidatura.

Diana Șoșoacă este tot mai cunoscută pentru ieșirile sale anti-Occident, mergând de mai multe ori la Ambasada rusă din România.  Recent un apropiat al lui Putin, Dmitri Rogozin, fostul șef al Agenției Spațiale ruse, actual senator al regiunii Zaporojie, din sudul Ucrainei, ocupată de Rusia, a promovat pe o rețea de socializare un discurs pro-rus al senatoarei.

Exoticii de la AUR

De altfel, și partidul AUR, din care Șoșoacă a făcut parte, condus de George Simion, a adus în atenția publică nume controversate pe care le susține la alegeri. Aflat sâmbătă în județul Constanţa, în cadrul unei reuniuni la care au fost prezentaţi candidaţii AUR din judeţ la alegerile locale din 9 iunie, George Simion a anunțat că omul de afaceri Mohammad Murad este susținut la alegeri pentru şefia Consiliului Judeţean.

Mohammad Murad, fost investitor la o celebră emisiune televizată, a fost în 2020 candidat independent, susținut de PSD, la funcţia de primar al Mangaliei, dar a pierdut în faţa liberalului Radu Cristian.

În acea campanie electorală a fost implicat și în câteva scandaluri, după ce ar fi promis câte un carnet de CEC, în valoare de 10.000 de lei, bătrânilor, dacă ajungea primar, acesta fiind un simbol comunist nelipsit din viaţa românilor înainte de 1989.

Iar în ziua alegerilor locale, mai mulţi oameni din Mangalia au acuzat că mai mulţi membri din staff-ul său de campanie au dat mită electorală, poliţiștii din Constanţa anunțând că au găsit în maşina unui membru din echipa lui Murad peste 160.000 de lei.

Un alt candidat AUR pentru o funcție publică a județului Constanța, Ovidiu Cupșa, a fost propus recent de formațiune pentru Primăria municipiului Constanța, funcție pe care a vizat-o și în anii trecuți, dar pentru care nu candidase oficial.

Cupșa este un fost vicepreședinte PNL Constanța care a ocupat în trecut mai multe funcții publice, precum cea de consilier local și județean, și s-a aflat în fruntea Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV), din subordinea Ministerului Transporturilor.

Candidatul AUR a stârnit recent controverse prin declarațiile sale făcute într-o transmisiune live pe Facebook, în cadrul căreia spunea că o persoană care suferă de depresie nu a primit suficientă bătaie în copilărie, criticând inițiativele primăriilor de sprijinire a persoanelor cu astfel de afecțiuni.

Revenirea lui Dan Diaconescu

O altă controversă a stârnit și fostul om de televiziune, Dan Diaconescu, trimis în judecată pentru sex cu minore, care a anunțat va candida la alegerile europarlamentare pe lista partidului Alianța Românilor Digitali, fondat de Sorin Voinea, potrivit Realitatea.net.

Și Marian Vanghelie a anunțat că vrea să revină în administrația locală și candidează pentru un nou mandat la Primăria Sectorului 5, ca independent, conform click.ro. Vanghelie a fost condamnat , în prima instanță, la 11 ani şi 8 luni de închisoare, pentru luare de mită, într-un dosar ce viza fapte comise în perioada când era edil la Sectorul 5, funcție din care a fost suspendat după ce a fost arestat preventiv.