Alegerile care contează enorm pentru Moldova, dar și pentru România. „Din păcate, parcursul pro-european nu e ireversibil”
0Anul 2024 vine cu o mulțime de provocări, iar miza unora e enormă, inclusiv pentru România, direct sau indirect. Politologul Laurențiu Pleșca explică de ce alegerile prezidențiale din Republica Moldova sunt mai importante ca oricând și pentru România.
Ultimul an a adus pentru Republica Moldova ce nu au adus trei decenii: invitația de a adera la Uniunea Europeană. Pentru cea mai săracă țară din Europa, miza e una enormă, dar și pentru vecinii săi. Realegerea Maiei Sandu la prezidențialele din noiembrie 2024 ar însemna mai mult decât pare la prima vedere, pentru micul stat de peste Prut. După eșecul din alegerile locale, forțele pro-europene ar trebui să se regrupeze în fața actualului președinte, mai ales că partidele pro-ruse profită din plin de situația economică delicată a Moldovei și speculează nemulțumirile cetățenilor.
Laurențiu Pleșca, cercetător la think-tank-ul The German Marshall Fund of the United States și Europlus – centrul de expertiză europeană, el însuși născut în Republica Moldova, explică la ce ar trebui să ne așteptăm anul viitor, la alegerile prezidențiale din această țară. În opinia sa, alegerile locale setează un trend, iar coaliția pro-europeană ar trebui să tragă anumite învățăminte și să găsească soluții pentru anihilarea propagandei pro-ruse.
Finală între Maia Sandu și Ceban
„Practic, Republica Moldova trece printr-un ciclu de alegeri. Am avut alegeri pe 5 noiembrie anul acesta, alegeri locale, apoi a urmat și turul al doilea. De asemenea, pentru la anul în 2024 avem alegeri prezidențiale, iar în anul 2025 avem alegeri parlamentare. Din punctul meu de vedere, practic faptul că alegerile locale au fost primele, ele setează un trend, să spunem așa, adică toată lumea de obicei subestimează alegerile locale, nu le acordă o importanță atât de deosebită, însă ele, pentru că sunt primele, practic au trasat anumite convingeri și un anumit val asupra rezultatelor acestea”, avertizează Pleșca.
Maia Sandu va avea un rival pe măsură. Noul primar al Chișinăului, Ion Ceban, este pe val și este gata pentru marea bătălie.
„Odată cu rezultatul alegerilor locale din noiembrie anul acesta am observat că s-a reconfigurat un nou potențial candidat pentru alegerile prezidențiale, care ar putea concura cot la cot cu actuala președintă în exercițiu, Maia Sandu. Este vorba despre actualul primar al Chișinăului Ion Ceban. Și partidele de stânga și-ar dori ca Ion Ceban să candideze la prezidențiale împotriva Maiei Sandu și chiar ar avea o șansă destul de mare.”
Cine mai intră în joc
Însă și alți apropiați de-ai Moscovei își fac încălzirea pe margine.
„Sigur că există mai multe variante de candidați care ar putea să candideze la prezidențiale, iar aici este vorba despre fosta Bașcană a Găgăuziei Irina Vlah. Practic se observă că își tatonează terenul pentru a participa la alegeri. Mai avem să spuneam candidatul pro-rus, dar nu a declarat - Ion Ceban. El încearcă să păstreze secretul, să spunem așa, față de vectorul său politic, dar cetățenii Republicii Moldova știu cine e în spatele său. Și mai există candidați ca Renato Usatâi, fostul primar de Bălți, prin Partidul Nostru. La alegerile prezidențiale din anul 2020 a obținut un rezultat foarte bun. A obținut locul 3 în aceste alegeri și s-a înțeles că ar susține un candidat pro-european, în speță Maia Sandu.”
Interesant este că deși este considerat omul rușilor, Ceban adună voturi și din partea simpatizanților dreptei pro-europene. „Pe el l-ar vota și cetățenii cu preferințe de stânga, dar și de dreapta, pro-europeni, pro-moldoveniști, deci practic avem un nou candidat politic care ar putea să o înfrunte pe Maia Sandu în alegerile prezidențiale”, mai spune el.
Problema pentru Maia Sandu și pentru pro-europeni ar fi că influența rusă continuă să fie puternică la Chișinău și în cea mai mare parte a țării.
„Cu toate că Partidul ȘOR nu există, pentru că partidul condus de oligarhul fugar Ilan Șor a fost declarat neconstituțional, am observat că acesta și-a creat un nou partid, Partidul Șansă. Și cu toate că în ultimele zile de campanie electorală candidații Partidului Șansă apropiați de partidul ȘOR au fost declarați eligibili de a participa la alegeri, am observat că Ilan Șor avea de fapt și un plan B, adică practic a înregistrat mai mulți candidați la alegeri, iar electoratul acestuia, plătit sau nu, a votat candidații lui Ilan Șor și a înregistrat mai multe câștiguri în mai multe localități, de exemplu la Orhei. Am avut și un candidat în turul 2 la Bălți, dar și în alte localități. Am observat că practic autoritățile statului nu au putut să oprească ingerința Federației Ruse, pentru că Ilan Șor cunoaștem că este susținut de Federația Rusă la moment.”
Între UE și Federația Rusă
Asta înseamnă că, în cazul unei înfrângeri a Maiei Sandu, Republica Moldova ar reintra în orbita Federației Ruse și ar fi din nou „capturată”. „Din păcate, parcursul pro-european al Republicii Moldova nu este ireversibil. Deci faptul că noi am avansat în negocierile cu Uniunea Europeană, am făcut anumite reforme, dar mai avem încă foarte mult de lucru, aceasta nu înseamnă că dacă vom obține alte rezultate la alegeri, dacă nu va mai exista un guvern pro-european sau un președinte pro-european, acest lucru înseamnă practic că o să ne distanțăm de Uniunea Europeană. Partenerii europeni de fiecare dată menționează că avem de fapt un partener de încredere în persoana Maiei Sandu și actualului guvern pro-european”, completează el.
În ce privește populația Republicii Moldova, cei mai mulți dintre cetățeni susțin integrarea în Uniunea Europeană. Există însă și un mare „dar”.
„Dacă este să ne uităm la ultimele sondaje observăm că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova susțin integrarea în Uniunea Europeană. Avem o majoritate, ultimele sondaje era 53-54, dar a fost și 63%. Rezultatele alegerilor anterioare arată asta. Niciodată nu a mai fost un alt partid, în afară de Partidul Comuniștilor,care să obțină o majoritate de sine stătătoare, practic 63 de mandate din 101. Deci prin aceasta ne dăm seama de faptul că suportul pentru integrarea în Uniunea Europeană este foarte mare în Republica Moldova și acesta nu a scăzut mult”, încheie Pleșca.
Se încarcă comentariile...
